Hidratarea cea de toate zilele

Hidratarea este unul dintre secretele tenului fără cusur, toată lumea ştie asta. Însă pielea noastră nu poate absorbi apă din exterior. Şi atunci ce înseamnă să-ţi hidratezi pielea cu adevărat? Desluşim misterul imediat!

Pielea este cel mai mare organ şi acţionează ca un scut, protejează organele interne de mediul extern. Ea nu este un burete, nu asimilează toate substanţele din jur. Epiderma este impermeabilă, asta înseamnă că pielea nu absoarbe apă. Poate ai observat că se înmoaie dacă stai mult în cadă când faci baie sau dacă înoţi timp îndelungat. Se întâmplă asta pentru că doar primul strat al epidermei (stratul cornos, alcătuit în mare parte din celule keratinizate) reacţionează la contactul prelungit cu apa. Dar apa nu trece prin piele şi nu este absorbită în organism. Totuşi, cea mai mare cantitate de apa din organism se află într-un strat al pielii, în derm. Dar cum ajunge acolo? O parte din apa pe care o bem ajunge în vasele de sânge şi apoi în derm. Deci, pielea primeşte apa din interior. Din derm, apa este transmisă către hipoderm şi către epidermă. O mare parte din apă se pierde prin epidermă, iar termenul care defineşte acest proces se numeşte pierdere transepidermică de apă (TEWL – transepidermal waterloss). TEWA măsoară câtă apă se evaporă în atmosferă atunci când lichidul trece dintr-un strat în altul – din derm în epidermă. Atunci când aerul din atmosferă este mai uscat, epiderma pierde mai multă apă iar pielea devine din ce în ce mai uscată, e ternă, se descuamează etc. 

Astfel, atunci când vorbim despre hidratarea pielii prin produse cosmetice folosim termenul „a hidrata” într-un context greşit. A hidrata înseamnă a introduce apa în organism, reprezintă absorbirea apei, prin adeziune, în interiorul unui solid. Dar cum îţi poţi hidrata pielea, dacă ea nu absoarbe apă? Iar dacă pielea nu absoarbe toate substanţele, atunci cum funcţionează produsele cosmetice, în special cele care promit să hidrateze pielea? Este timpul să desluşim misterul:

Există trei categorii de substanţe care ajută pielea să fie hidratată mai mult timp, adică să păstreze un nivel optim de apă în epidermă şi să împiedice evaporarea excesivă. 

Ingrediente ocluzive

Substanţe precum vaselina (petroleum jelly, lanolină, dimethicone etc.) formează o barieră la nivelul pielii ce împiedică perderea apei. Anumite studii pretind că odată aplicată, vaselina reduce TEWL cu până la 98 %. Fiindcă rămâne la suprafaţă, a fost învinuită că blochează porii dar experţii au demonstrat că vaselina are structura moleculară prea mare pentru a bloca porii. Însă textură ei este puţin problematică, fiind destul de greu de utilizat, mai ales pe timpul zilei. Cine îşi doreşte un ten lipicios şi unsuros? 

Substanţe emoliente

În timp ce ingredientele ocluzive rămân la suprafaţa pielii şi formează o barieră ce împiedică pierderea apei, cele emoliente pot penetra straturile epidermei şi reţin apa în ţesuturi. Printre cele mai întâlnite sunt: cetearyl alcohol, uleiul mineral (mineral oil), lanolina (lanolin), acidul stearic, linoleic, linolenic şi oleic şi acidul lauric. Dacă vrei să afli exact cum funcţionează substanţele emoliente poţi urmări acest film realizat de The American Chimical Society:  How Does Moisturizer Work?  Iar pe site-ul Paulei Begoun poţi găsi o listă cu ingredientele emoliente dar şi cu gradul lor de eficacitate.

Substanţe umectante

Substanţele umectante (glicerina, acidul hialuronic, AHA – alpha-hydroxy acizi, ureea, acidul lactic etc.) funcţionează diferit de cele ocluzive sau emoliente. Acestea penetrează stratul superior al pielii, atrag apa şi o menţin în acele ţesuturi. Perfect, nu-i aşa? Pe aproape, fiindcă ingredientele umectante nu atrag apa din aer ci din straturile profunde ale pielii. Iar când aerul uscat din atmosferă favorizează evaporarea apei, umectanţii atrag prea multă apă, deshidratând pielea. Astfel că poţi obţine exact efectul opus. Pentru a minimiza acest efect, cei mai mulţi producători de cosmetice combină substanţele umectante cu unele ocluzive. Deci apa termală poate calma pielea şi reduce roşeaţa, dar fără un ingredient ocluziv, emolient sau umectant, aceasta nu poate hidrata în adevăratul sens al cuvântului. 

Cum ajung substanţele în staturile epidermei 

Atunci când un produs penetrează pielea, de obicei acesta trece de primul strat al epidermei (stratum corneum) şi ajunge până la ultimul (stratum basale). Totuşi, asta nu înseamnă că substanţa respectivă este asimilată de organism, pentru a ajunge în vasele de sânge, trebuie să penetreze până în derm, şi sunt puţin ingrediente care ajung acolo, cele mai multe sunt de natură medicală, nu cosmetică. Asta pentru că moleculele mari nu pot penetra adânc în epidermă şi multe dintre ingredientele cosmetice au molecule mari. Din fericire, există şi o mulţime de substanţe cu structură moleculară mică, ce pot trece de primele straturi ale epidermei şi ne pot ajuta să avem un ten tânăr şi sănătos mai mult timp.

Astfel, abia când o substanţă ajunge în vasele de sânge putem afirma că a fost absorbită prin piele. Ceea ce ne poate induce în eroare, atunci când ne gândim la felul în care acţionează anumite ingredient din produsele cosmetice este faptul că pielea are pori. Şi avem tendinţa să credem că toate substanţele trec prin pori şi ajung în straturile pielii. Însă porii nu funcţionează aşa, rolul lor este de a favoriza eliminarea anumitor substanţe la nivelul pielii. De exemplu, glandele sebacee elimină sebum iar glandele sudoripare elimină transpiraţia. Porii glandelor sudoripare sunt în general mult mai mici decât cei ai glandelor sebacee, astfel că nu prea pot fi observaţi cu ochiul liber şi nici nu sunt predispuşi să fie blocaţi cu celule moarte şi alte impurităţi. Deci atunci când vorbim despre pori dilataţi, puncte negre sau pustule, glandele sebacee au o parte din vină. Însă despre pori şi puncte negre am pregătit un alt articol, cu o mulţime de informaţii utile şi cu metode de a-i minimiza.