Marijuana, drog periculos sau metodă recreativă? Încă trei state americane au legalizat-o odată cu alegerea lui Trump.

Marijuana, canabis, iarbă, joint, cui, sunt numai câteva dintre denumirile sub care este cunoscut acest drog care pare că este folosit de când lumea.

Cuvântul marijuana mă duce cu gândul la petrecerile din studenţie, la poveştile spuse de părinţii mei hipioţi, la Amsterdam şi la nenumărate lucruri pe care le-am citit de-a lungul timpului legate de faptul că ar trebui legalizată sau nu. Unele state din Europa, Asia şi America au legalizat deja consumul şi posesia de marijuana, fiecare cu amendamentele sale legate de cantitate pe care o poţi avea asupra ta şi de posibilitatea de a o vinde sau nu. Alte state o condamnă în continuare şi au legi dure legate de consumul şi vânzarea de iarbă, în timp ce unii fac profit de pe urma ei, iar taxele provenite din vânzarea ei se investesc în sănătate, învăţământ şi poliţie, cum este cazul statului american Oregon.

Pe de altă parte, nenumărate studii arată că a consuma marijuana este mult mai puţin periculos decât a consuma alcool şi tutun, două „droguri” legale ce fac cele mai mari ravagii în rândul sănătăţii şi integrităţii populaţiei, la nivel global.

15 state au legalizat marijuana

Odată cu alegerile prezidenţiale din SUA, s-a organizat şi un referendum prin intermediul căruia populaţia a fost întrebată dacă este de acord cu legalizarea consumului de canabis. Astfel, în urma referendumului, încă două state americane, Florida şi California, au aprobat legalizarea marijuanei în scopuri recreative. Asta după ce, alte patru state au dat startul acestei campanii, în Colorado, Oregon, Alaska şi Washington (inclusiv capitala federală) consumul şi posesia de marijuana fiind legale de ceva timp.

Primul stat din lume care a legalizat complet producţia, consumul şi vânzarea de canabis a fost Uruguay care a adoptat o lege în acest sens în decembrie 2013.

În alte state precum Canada, Republica Cehă sau Israel, este permis consumul de marijuana în scop medicinal. În Argentina, Bangladesh, Chile, Columbia, Jamaica, Peru, Spania, Germania, Olanda, Elveţia, unele teritorii australiene sau Coreea de Nord este legal (acceptat) consumul de canabis, dar nu şi vânzarea acestui drog.

La polul opus, China, Egipt, Franţa, Indonezia, Iran, Japonia, Malaezia, Nigeria, Filipine, Polonia, Arabia Saudită, Singapore, Coreea de sud, Tailanda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam, au cele mai aspre pedepse prevăzute de lege pentru consumul, posesia şi vânzarea de marijuana.

De unde a apărut marijuana?

Se pare că marijuana există de când lumea. Primele atestări geografice ale consumului de marijuana apar în zona Chinei şi a Asiei de nord. De fapt,printre primii consumatori poveştile spun că se numără împăratul chinez Shen Nung, în anul 2737 î.h. Între anii 2000 şi 1000 î.h. canabisul a trecut graniţa şi către zona sudică a Asiei precum şi Orientul Mijlociu. În secolele care au urmat această plantă, cunoscută şi sub denumirea de cânepă indiană a migrat către aproape toate zonele lumii, prin secolul IX ajungând în America de Sud şi pe la începutul secolului XX trecând graniţa către America de Nord prin Mexic.Primul stat american care a interzis canabisul a fost Utah şi până în anul 1931 majoritatea statelor din lume aveau o legislaţie dură ce pedepsea consumul, posesia şi vânzarea de iarbă. Au fost nevoie de aproximativ 80 de ani pentru a dezmorţi puţin lucrurile şi pentru a accepta consumul acestui drog, considerat până de curând periculos. Previziunile spun că în curând aproape toate statele lumii vor lua măsuri în acest sens şi vor legaliza marijuana deoarece bătălia drogurilor este un război pierdut din start, iar consumul legal de marijuana ar îndulci puţin situaţia. Dacă oamenilor li se va permite să consume canabis în scop recreativ, s-ar putea să nu mai fie atât de interesaţi de drogurile de mare risc. De fapt, un studiu recent a arătat că dintre consumatorii de marijuana, doar 7% au fost tentaţi să consume şi cocaină sau heroină.

Marijuana dă dependenţă?

Canabisul este o plantă ce conţine o clasă unică de compuşi moleculari ce acţionează asupra receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor). Efectele acestor compuşi asupra organismului uman sunt de relaxare, de reducere a stării de anxietate şi de creştere a euforiei.

Atunci când este folosită ocazional de către persoane de vârstă adultă, nu dă nici un fel de efecte negative asupra sănătăţii.

Un studiu publicat în 2010 de către un grup de cercetători independenţi britanici ce a analizat o serie de 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care acestea le pot determina în cazul în care sunt consumate, daune de natură socio-profesională precum creşterea criminalităţii, dezbinarea familiilor sau abandonul locurilor de muncă, a scos la iveală faptul că marijuana se află pe locul 8. Pe primul loc se situează alcoolul urmat de heroină şi cocaină. Iată deci, un drog legal care nu este denumit drog, ci viciu, care se găseşte în orice magazin, face ravagii printre oameni, dă dependenţă, distruge ficatul şi poate provoca chiar decese. În comparaţie cu alte droguri, marijuana este deci cel mai puţin periculoasă în măsura în care tutunul poate provoca cancer pulmonar, alcoolul ciroza, iar despre iarbă nu există nici un studiu care să o lege cu vreo boală letală. Ba mai mult, este folosită în scopuri medicinale şi se pare că poate aduce beneficii în tratarea unor boli neurologice precum Altzheimer sau Parkinson sau în tratarea unor tipuri de cancer.

Nici măcar nu dă dependenţă. Mai corect spus, nu dă dependenţă în aceeaşi măsură în care devii dependent dacă consumi heroină sau cocaină. Consumată frecvent, marijuana acţionează asupra centrilor plăcerii din creier şi este dificil să renunţi la ea, însă simptomele abstinenţei nu sunt nici pe departe asemănătoare celor care apar în cazul cocainei sau heroinei. Dacă vrei să renunţi la marijuana poţi număra unele stările de iritabilitate, tulburări ale somnului sau anxietate, nu chinuri fizice ca în cazul celorlalte două.

Un studiu realizat în 1999 de The Institute of Medicine din SUA arăta că 32% dintre consumatorii de tutun devin dependenţi, ceea ce se întâmplă şi în cazul a 23% dintre consumatorii de heroină, 17% dintre consumatorii de cocaină şi 15% dintre consumatorii de băuturi alcoolice. Doar 9% dintre consumatorii de marijuana dezvoltă o dependenţă.

Acestea fiind spuse cred că nu ar strica să aruncăm o privire mai atentă în grădina celorlalţi şi să încercăm să deschidem uşa şi mintea în faţa marijuanei căci, nu noi spunem, ci studiile, pare să aibă câteva beneficii importante.