„Ne dorim lucruri mai scumpe decât ne permitem și, de multe ori, le luăm pe credite fără să ne gândim cum urmează să ne descurcam cu ele”. Cum putem să facem mai mult cu banii noștri și, mai ales, cum să nu ajungem în situația de a avea datorii pe care nu le putem achita? Află cum să fim responsabili de la Lavinia Ancuța (ING Bank România)

Lavinia Ancuța, Process Implementation Coordinator în ING Bank România, aplică cunoștințele dobândite în bancă pentru a se implica în proiecte legate de educație și sănătate financiară. Lavinia a fost mereu atrasă de voluntariat, însă povestea ei a luat o nouă turnură odată cu primul ei job în departamentul de colectare al unei bănci. Și-a dat seama că este simplu, de fapt, să putem ajunge într-un impas financiar și că ne lipsesc cunoștințele necesare pentru a evita situațiile acestea. Programul Banometru este preferatul ei întrucât crede că educația financiară este esențială, că trebuie să știm cum să ne gestionăm banii, cum să economisim pentru situații neprevăzute în viață, precum și cum să punem banii să „muncească” pentru noi.

Lavinia Ancuța, povestește-ne puțin despre programul Banometru. 

Banometru este un program gratuit și accesibil oricărei persoane care trece printr-o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar sau care, pur și simplu, își dorește să primească sfaturi relevante despre cum să își gestioneze mai bine banii. Asta poate însemna să nu mai facă cheltuieli impulsive, să învețe ce înseamnă să pună banii să muncească, să investească, dar și să știe la ce să se uite și la ce să se aștepte când accesează un credit.

Specialiștii de la Banometru îi pot învăța pe cei care se înscriu în program cum să facă mai mult cu banii lor și, mai ales, cum să nu ajungă în situația de a avea datorii pe care nu le pot achita.

Personal, pentru mine, Banometru înseamnă sănătate financiară și echilibru. Pe platformă sunt cursuri și sesiuni de coaching gratuite care îi pot ajuta pe toți cei care se confruntă cu dificultăți financiare. După ce am văzut metodele lor de sprijin și le-am corelat cu ce am învățat în toți anii de muncă despre clienții care au avut un moment financiar dificil, am decis să mă implic mai mult în subiectul de sănătate financiară.

Lavinia Ancuța: „ne lipsesc, în continuare, cunoștințele necesare despre cum să evităm situațiile acestea”

Te implici în multe proiecte din sfera de sănătate financiară. De ce? 

Primul meu job „serios” și stabil a fost acum mai bine de 16 ani într-o bancă, în departamentul de colectare. Și pentru că eram studentă la Finanțe-Bănci, era mai mult decât îmi puteam dori. Dar sincer, nu știam ce înseamnă colectare, habar n-aveam ce trebuie să fac și mi-a fost atât de rușine să îi sun pe oameni pentru a le spune că au de plătit rata la credit. Nu înțelegeam de ce trebuie să existe cineva care să amintească asta clienților, să îi sune pentru a le spune că a trecut scadența și că au de plătit o anumită sumă pentru un credit pentru care, bănuiam eu, și-au făcut niște calcule pentru a susține rata lunară. 

Acum văd lucrurile altfel. Îmi dau seama că este foarte ușor să ajungi într-un astfel de impas, dar ne lipsesc, în continuare, cunoștințele necesare despre cum să evitam situațiile acestea. 

„Românii încep să fie mai preocupați de zona financiară”

Cât de educați financiar sunt românii? 

Cred că românii încep să fie mai preocupați de zona de educație financiară. Totodată, părerea mea este că ne dorim lucruri mai scumpe decât ne permitem și că de multe ori, le luăm pe credite fără să ne gândim cum urmează să ne descurcam cu ele. Dacă ne-am preocupa mai mult despre cum să punem banii să muncească pentru noi, să învățăm să îi gestionăm mai cu atenție ca să nu ne mai prindă finalul lunii fără bani, ne-ar fi mult mai bine. 

Ironia este că nu luăm decât 12 salarii pe an, iar în general este același salariu, nu putem trage de el ca de un elastic, să îl lungim cât avem noi nevoie. Și din cele 12 salarii, unul este al lui Moș Crăciun, unul al Iepurașului de Paște și, clar, cel puțin unul se duce pe o vacanță de vară, pentru că am muncit tot anul. Mai rămânem cu 9 salarii (asta fără să iau în calcul situațiile neprevăzute ce pot apărea) din care doar existăm. Și uite așa a mai trecut un an din viața noastră fără să ne punem nimic într-un fond de urgențe, fără sa ne punem nimic la o pensie privată, fără să ne gândim cum să investim o parte din bani și să ii punem la treabă, să facă alți bani. 

Și cum pot fi aceștia ajutați să conștientizeze importanța unei sănătăți financiare?

Cred că anul 2020 ne-a cam arătat cât de importantă este „plasa de siguranță”, indiferent sub ce formă vine ea: că e o asigurare de șomaj pentru credit, o asigurare de sănătate, un depozit sau un simplu cont de economii pentru a pune niște bani deoparte pentru… orice. Sănătatea financiară vine din echilibru: ne plătim datoriile, ne luăm cele necesare, ne și răsfățăm puțin, dar e bine să avem deoparte și cel puțin 2-3 salarii pentru a ne asigura continuitatea pentru orice ar putea apărea neprevăzut.

Citește și: „Depresia este boala timpurilor noastre. Oamenii trebuie să înțeleagă că sunt momente în viață când avem nevoie de ajutor specializat și nu este o rușine să recunoaștem” – Ligia Melintescu, Office Manager ING Bank

Care sunt inițiativele pe care le are ING Bank România în această direcție? 

ING a construit de-a lungul timpului diferite inițiative în această direcție. De la o informație clară și ușor de înțeles oferită clienților atunci când li se prezintă produse, la soluții inovatoare precum Round Up, care ne ajută sa economisim mai ușor în timp ce cheltuim. 

Esențiale și cele mai apropiate nouă sunt însă programele sociale pentru sănătate financiară. De la cele de sprijin pentru antreprenori la început de drum (precum Startarium.ro), cele pentru ONG-uri (prin colaborarea cu Code4Romania), la preferatul meu, programul de asistență și ghid pentru persoane care trec printr-un moment financiar dificil, Banometru.

Din 2020 ești PIC – Process Implementation Coordinator, în cadrul ING Bank. Ce înseamnă acest job? Cum le explici oamenilor ce faci la birou?  

Pe scurt, mă ocup de revizuirea proceselor existente în departamentul Operațiuni, de găsirea și implementarea celor mai potrivite soluții: eficientizare, automatizare, externalizare, digitalizare. Cu alte cuvinte, analizez un proces și văd care ar fi cea mai buna abordare, cum putem să îl facem mai bun, mai sigur, mai simplu, mai logic, la ce pași inutili putem renunța și care sunt riscurile pe care ni le putem asuma odată cu redesenarea lui. 

Părinții mei spun: „M-ați înnebunit cu tehnologia și digitalizarea, peste tot auzi numai de asta”. Păi auzi, dar e un lucru bun: câștigăm timp, suntem sustenabili, ajutăm planeta: nu mai pierdem timp în trafic și nici nu mai poluăm, mai salvăm câțiva copăcei când renunțăm să imprimăm documente care pot la fel de bine să stea într-un laptop, nu neapărat într-un dosar, pe suport de hârtie.

Ce înseamnă pentru tine voluntariatul? Și ce le transmiți oamenilor care ar vrea să facă voluntariat, dar nu știu de unde să înceapă, dacă au timp sau dacă și cum se pot implica?

Pentru mine înseamnă să împarți – din timpul tău, din banii tăi, din mâncarea pe care ai gătit-o, din cunoștințele tale, din ce ai tu, sa poți să oferi și altcuiva.

Cei care își doresc să facă voluntariat trebuie să găsească, în primul rând, o cauză care contează cu adevărat pentru ei și vor ajunge să se implice pentru a crea o diferență. Cei care spun că nu se pot implica pentru că se încarcă emoțional cu povești triste și simt că nu le pot duce, o pot face atunci printr-un intermediar, printr-o asociație, avem atâtea opțiuni de a ajuta.

Care sunt cauzele sociale în care te-ai implicat până acum? Și cum le alegi?

De-a lungul timpului, cred că le-am ales în funcție de puterea și maturitatea mea. Acum 10 ani, obișnuiam să merg lunar la o casă de copii, mă duceam să mă joc cu ei pur si simplu. Pentru că nu aveam posibilități prea mari financiare, mă duceam mereu după salariu și le duceam biscuiți și eugenii pentru că atât reușeam. 

Acum, pot să mă implic în proiecte complexe, de educație și sănătate financiară, și mă ajut de cunoștințele dobândite în ING.

Din toate proiectele tale de voluntariat, care a fost povestea care te-a impresionat cel mai mult? 

Doi soți care și-au pierdut copilul într-un accident și au decis să primească în casa lor copii orfani, pe care îi îngrijeau, îi educau și cărora le ofereau o familie. M-au impresionat prin puterea pe care au avut-o de a redirecționa suferința către alții. Și ăsta este un exemplu de câștig atunci când vine vorba de voluntariat, deși poate nu îți dai seama, și tu primești ceva. Nu trebuie să te simți mai presus decât omul pe care îl ajuți pentru că și el te ajută, dar în alt mod. 

Tu cum îți găsești timp și energie să te implici în atâtea proiecte? 

Nu îmi caut neapărat timp pentru ele, dar apare mereu. Alături de soțul meu, mai facem campanii de strâns donații, haine, jucării, diverse piese de mobilier de care oamenii nu mai au nevoie și pe care le ducem într-o comunitate. Știm că o data la 2-3 luni umplem casa cu pungi, cutii, saci și apoi le ducem către cei care au nevoie de acestea. De Crăciun și de Paște strângem scrisori de la copii și le distribuim către alți oameni care vor să se implice, să le cumpere ce au pe lista de dorințe și sunt foarte mulți care își doresc să ajute. Știm că vine perioada scrisorilor și ne gestionăm resursele ca să reușim să le strângem și să le ducem la timp. Mai dam o mână de ajutor lui Moș Crăciun. 

Citește și: „Fără pretenții de salvator și filantrop ce nu își au locul, orice acțiune de voluntariat te ajută să înveți ceva despre tine” – Alexandra Maier (Senior Corporate Social Responsibility Specialist ING Bank România)

Și, ultima întrebare, Lavinia Ancuța, de ce ar trebui să facem voluntariat? Ce învățăm din asta? 

Pentru ca așa ne facem bine, ne face bine sufletește. Recunosc că de multe ori mă simt rușinată că eu am și alții nu, că am sănătate, că am o casă pentru familia mea, că nu ne facem griji pentru mâncare și că putem să îi facem mofturile copilului nostru. Mi se pare că sunt lucruri de care ar trebui să se bucure oricine. Și împarți, împarți din timp, din cunoștințe și ceea ce ai pentru că trebuie sa avem grijă unii de alții. Îi încurajez pe toți să facă voluntariat, sub orice formă pentru că așa îi impulsionăm și pe alții, prin puterea exemplului. Mai învățăm puțin despre empatie, smerenie și mulțumire pentru ce avem deja.