Cum arată dragostea în mirajul online? Suntem generația care își măsoară relațiile nu doar în ani sau amintiri, ci și în „days streaks” pe Snapchat, în vizualizări la story, în like-uri pe Instagram sau în timp petrecut pe TikTok. Am ajuns să credem că aceste cifre vorbesc despre valoarea noastră, când, de fapt, ele nu sunt decât reflexii volatile ale unei lumi digitale care cere tot mai mult și oferă tot mai puțin.
Cum funcționează capcana psihologică și mirajul online
Din punct de vedere psihologic, „days streaks”, „views” sau inimioarele roșii sunt exact același mecanism: gamification. Transformă relațiile și atenția în jocuri cu recompense rapide. Creierul primește dopamină când mai apare o zi în plus, când încă cineva a văzut un story sau când un clip trece de un anumit prag de like-uri.
Și totuși, în spatele acestui „progres” nu se află nimic concret. Nu ai construit o amintire, nu ai întărit o legătură, nu ai trăit un moment autentic. Ai bifat doar o validare care dispare imediat și te lasă gol.
Distracția care devine consum
Ne place să spunem că ne relaxăm online. Dar, de fapt, ce facem? Scrollăm obosiți, căutăm o poză rapidă să nu stricăm un streak, punem filtre peste filtre, râdem un minut la un clip și apoi uităm ce am văzut. Bateria telefonului se goleşte, iar cu ea se golește și bateria noastră emoțională.
Ajungem să ne simțim mai storși după o oră de „distracție” decât după o oră de conversație reală. Pentru că adevărata conectare nu se măsoară în notificări, ci în cât de prezent ești cu cineva lângă tine.
Când „zilele” digitale înlocuiesc zilele reale în mirajul online
Ironia maximă este că mulți dintre noi împărțim aceeași casă, aceeași masă, același pat, dar ne verificăm în același timp „zilele” cu alții sau vizualizările de pe story. Ajungem să dăm mai multă energie menținerii unor streaks cu străini sau cunoștințe decât persoanei care ne este alături zi de zi.
Paradoxul modern este acesta: trăim cu oamenii importanți în realitate, dar ne consumăm energia pe menținerea aparențelor digitale cu oameni secundari. Și apoi ne mirăm de ce relațiile par obosite, fragile, lipsite de profunzime.
Iluzia distracției online
„Dar mă distrez, mă relaxez”, spunem. Și e adevărat – există o doză de amuzament. Problema este că această distracție nu adaugă, ci scade. Nu îți încarcă sufletul, ci doar îl amăgește. Un streak sau un like nu înseamnă prietenie. O inimioară trimisă la miezul nopții nu e iubire. O vizualizare la story nu e conexiune reală.
Psihologia numește asta reinforțare intermitentă – mecanismul care creează dependență. Uneori primești validare, alteori doar liniște. Și tocmai această alternanță te face să rămâi prins, de teamă să nu pierzi momentul „când vine ceva”.
Ce pierdem fără să știm în mirajul online
Problema nu e doar că pierdem timp. Problema e că pierdem calitatea timpului. În loc să avem conversații reale, avem interacțiuni scurte, filtrate, uneori superficiale. În loc să ne încărcăm cu prezența cuiva drag, ne hrănim cu atenția celor care nu contează. În loc să trăim momente, alergăm după confirmări.
Și încet-încet, ne trezim că am avut o zi plină de notificări, dar goală de sens.
Dar totuși…
Snapchat, Instagram, TikTok – toate pot fi instrumente. Nu sunt diavolul modern. Dar devin periculoase când încetăm să mai fim noi cei care le folosim și ajung ele să ne folosească pe noi.
Un streak nu înseamnă prietenie. Un like nu înseamnă iubire. O vizualizare nu înseamnă conectare. Adevăratele zile nu se numără pe Snap, ci se trăiesc lângă cineva care îți știe vocea, privirea, oboseala și bucuria.
Poate că adevărata întrebare a generației noastre nu este „Câte zile ai cu cineva pe Snap?”, ci „Câte zile ai trăit cu adevărat, lângă cel care contează?”.
Articolul de mai sus face parte din proiect „Povestea mea” ❤️
Eduard Andrei Vasile este psiholog clinician, profesor de limba engleză, consilier în dezvoltare personală, psiholog în formare și directorul educațional al Centrului Excelenței. Cu o copilărie frământată de conflictele familiale, Eduard a hotărât să ofere mai departe din binele pe care l-a primit atunci când a avut nevoie. Căutarea sinelui nu s-a oprit aici, pentru el fiind definitorii relațiile pe care le are de-a lungul vieții: fie ele de cuplu, de familie sau de prietenie. A ales un program de mentorat în relații de cuplu și relații de familie, iar acum este un sprijin pentru tinerii și părinții care au nevoie de sprijin. Îl găsiți aici.
Toată lumea are o poveste, ne lipsește doar imboldul să o împărtășim
Într-o lume care se află mereu în mișcare, îți oferim un loc în care să te bucuri de lucrurile și, mai ales, de oamenii care contează cu adevărat. Descoperim împreună povești incredibile de viață care să ne inspire înspre o viață mai bună. „Povestea mea” devine spațiul în care vorbim onest și deschis despre orice.
Fii parte din comunitatea LIFE.ro. Spune-ți povestea și lasă-ne să te cunoaștem, să învățăm împreună și să-i motivăm pe ceilalți să fie schimbarea de care avem nevoie.
Ai trăit câțiva ani în străinătate, acum te-ai întors și vrei să ne spui de ce. Ai învins o boală și acum vrei să fii inspirație pentru oamenii care se luptă cu aceeași situație. Ți-ai schimbat job-ul. Ai trecut printr-o despărțire sau trăiești o mare iubire. Spune-ne povestea ta în noul proiect LIFE.ro, „Povestea mea”.
