fbpx

Căutare

Share this article

Zilele acestea toată lumea este la mare. Sau nu chiar toată lumea, dar mare parte din lume se expune la soare. Vremea este foarte călduroasă, cum nu a mai fost de foarte mulţi ani, aşa că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a sta la plajă.

Dar cât stăm la soare şi cum? Aş putea spune că am fost şi eu tânără şi am participat şi eu la petreceri pe malul mării şi că ştiu cât de greu e să mergi la plajă după o noapte nedormită. La fel cum ştiu că este extrem de greu să te mai gândeşti şi la o cremă cu factor de protecţie solară. Însă, dacă ai putea avea viziunea imaginii tale de peste 20 de ani, poate te-ai mobiliza, ai găsi crema în geantă şi te-ai expune la soare într-un mod corespunzător.

Ştiu, veţi spune că toată lumea ştie că soarele este periculos şi că poate avea efecte negative asupra pielii. Nu voi încerca să vă spun asta, voi puncta doar aspectele ştiinţifice şi vă voi oferi doar sfatul medicului dermatolog (gratis!) J.

Ce face ca soarele să fie atât de dăunător?

Două cuvinte: radiaţiile ultraviolete.

Acest tip de energie este atât de dăunătoare pentru sănătate încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că este un agent cancerigen, în special pentru piele (nu poate penetra adânc în organele şi ţesuturile corpului). În funcţie de lungimea undelor radiaţiilor UV emise, acestea pot fi clasificate în radiaţii UVA, UVB şi UVC.

Radiaţiile UVA (A vine de la aging=îmbătrânire), au o lungime de undă între 320 şi 400 nanometri şi pot penetra cele mai profunde straturi ale pielii. Sunt responsabile pentru procesul accelerat de îmbătrânire a pielii, pentru riduri şi pentru cancerul de piele. Deoarece startul de ozon abia le absoarbe, radiaţiile UVA reprezintă un total de 95% dintre toate radiaţiile UV de pe Pământ.

Radiaţiile UVB (B vine de la burning = arsură), au o lungime de undă între 320 şi 290 nm şi în cea mai mare majoritate sunt reţinute de stratul de ozon. Acestea reprezintă 5% din totalul radiaţiilor UV de pe Pământ. Radiaţiile UVB sunt responsabile cu producerea vitaminei D în organism, însă o supra expunere la aceste radiaţii poate avea efecte negative asupra pielii, majoritatea la nivelul stratului superior, rezultatele putând fi cancere de piele, arsuri solare sau cataracte. În ultimii ani, din cauza epuizării stratuluid e ozon, tot mai multe radiaţii UVB au ajuns pe Pământ, lucru carea fost corelat cu depistarea unui număr tot mai mare de cancere de piele.

În cele din urmă, radiaţiile UVC care au cea mai mică lungime de undă, între 290 şi 100nm şi prin urmare cea mai mare energie, sunt cele mai dăunătoare dintre toate radiaţiile. Din fericire, acestea radiaţii sunt blocate aproape complet de stratul de ozon.

Cum se schimbă intensitatea razelor ultraviolete?

Pe parcursul anului şi chiar pe parcursul zilei, puterea radiaţiilor UV se modifică din cauza mai multor factori. În timpul primăverii şi al verii, înclinarea axei Pământului ne poziţionează (emisfera nordică sau sudică, depinde de locul în care ne aflăm) în aşa fel încât suntem „îndreptaţi” către soare. Acest lucru permite o cale mai directă a radiaţiilor UV prin atmosferă, lucru ce le face mai puternice atunci când ating Pământul. Cu toate acestea, în locuri aproapiate de ecuator, cu latitudini foarte mici, soarele este mai tot timpul deasupra capului (indiferent de poziţia axei Pământului).

Cantitatea de radiaţii UV variază şi în funcţie de momentul zilei. Când soarele se află pe cer între orele 11.00 şi 13.00, distanţa pe care radiaţiile UV trebuie să o parcurgă până la Pământ este mai scurtă, ceea ce le face mult mai puternice. De fapt, aproximativ o treime din radiaţiile UV ce lovesc Pământul într-o zi, apar în intervalul acestor două ore. În plus, radiaţiile UV sunt mai intense pe măsură ce altitudinea creşte, norii dispar de pe cer şi stratul de ozon se eupuizează, fiind tot mai puţine bariere de trecut.

Bine de ştiut!

Dacă nu ai o aplicaţie pe telefonul mobil care să te avertizeze atunci când soarele este periculos şi nu ai timp sau voinţă să consulţi un UV Index, există o metodă cunoscută din bătrâni. Trebuie să-ţi cauţi umbra pe stradă. Dacă umbra ta este mai scurtă decât tine, este periculos să te expui la soare. Dacă umbra este mai lungă decât tine, atunci e safe. Justificarea este tot o metodă de calcul în funcţie de poziţia soarelui şi de distanţa pe care razele UV o au de parcurs până a atinge Pământul.

Cancerul de piele

Ca să nu vorbim în necunoştinţă de cauză, am cerut informaţii de la Dr. Sebastian Pop, medic dermatolog. El ne-a spus că cel mai frecvent cancer de piele este carcinomul bazocelular. Acesta „este un tip de cancer de piele care afectează straturile bazale ale pielii, nu metastazează, nu afectează alte organe în afară de pielea în locul în care se dezvoltă, dar în locul apariţiei, poate să fie foarte distructiv, poate să ajungă până în profunzime, uneori trece şi prin os. E un cancer de piele care trebuie depistat prin controale regulate la medicul dermatolog şi care trebuie operat. Nu există alte variante. Nu există pătlagină, nu există gălbenele, varianta românească pentru orice, aloe, nimic nu tratează cancerul de piele. Se operează cu margini de siguranţă. Trebuie să te asiguri că medicul care operează are experienţă în domeniul acesta, că operează conform standardelor internaţionale şi că rezecţia tumorii în lateral şi în profunzime va fi în limite corespunzătoare”. Tot el a spus, referitor la cauzele cancerului de piele: „Cert este că soarele este un factor care declanşează cancere de piele şi trebuie evitat, iar acest lucru este demonstrat ştiinţific.”

Interviul complet, îl puteţi citi aici.

Care sunt principalele cauze ale apariţiei cancerului de piele?

Principalele sunt genetice. Dar cele agravante, sunt cele de care putem noi să avem grijă: expunerea la soare, îngrijirea pielii, folosirea cremelor de protecţie şi hidratare, sau a îmbrăcăminţii de protecţie.

Ce înseamnă prevenţia cancerului de piele?

Înseamnă controale dermatologice anuale sau bianuale, în funcţie şi de cât de tracasată a fost pielea, de cât de mult a fost expusă la soare. Există o regulă că dacă ai avut cinci arsuri de-a lungul vieţii, creşte riscul de cancer de piele, respectiv de melanom, cu 40%. Cei care ştiu au avut arsuri în tinereţe, că nu se prea protejează cu creme de protecţie, ar fi bine să-şi facă timp ca o dată pe an să meargă la dermatolog. Chiar de două ori pe an.

Ce înseamnă arsuri? Că am stat o zi la plajă şi s-a înroşit pielea?

Arsurile sunt efectele expunerii pielii la soare. Începând de la acel eritem post expunere, acea  roşeaţa, care apoi poate să treacă prin diverse stadii,  să apară exfoliere, să se formeze vezicule (exact ca la o arsură de foc), să se exfolieze pielea, să se formeze chiar ulcere sau să sângereze. Arsurile solare pot fi de gradul 1, 2, 3, în funcţie de gravitatea arsurii.

Ar trebui să avem mai multă grijă atunci când avem multe aluniţe?

Din aluniţe se pot forma melanoame. Există melanoame care se formează şi fără să fi existat o aluniţă înainte. De aceea este cu atât mai important controlul dermatologic. Sunt lucruri pe care nu le vezi, mai ales când ai multe aluniţe. Sunt zone pe care nu le pot observa singur în oglindă şi acolo se pot forma cancere de piele din aluniţe, dar pot apărea pur şi simplu direct melanoame. Singura prevenţie bună este analiza aluniţelor o dată sau de două ori pe an. Pentru prevenţia celorlalte cancere de piele, trebuie să evităm cât mai mult expunerea la soare.

Întrebat cum crede că vor arăta cabinetele de dermatologie peste 20 de ani, Dr. Sebastian Pop a declarat că acele femei care stau acum la soare la orele prânzului, fără cremă cu factor de protecţie pe piele, ba unse cu ulei de măsline pentru un bronz mai intens „probabil că vor umple cabinetele dermatologice, dacă nu pentru cancere de piele, cel puţin pentru o rejuvenare a pielii. Cum am zis, pielea expusă la soare îmbătrâneşte într-un ritm alert.”

Aşadar, atenţie! Soarele chiar se poate transforma într-un duşman. 

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO