Teodor Debu, finalist la Vocea României. Sau cum muzica vindecă dependența de droguri și eliberează sufletul unui tânăr de toate stările și emoțiile negative

La Conservator nu e greu să intri?

Nu. Eu am făcut două luni pregătire și am intrat, în condițiile în care nu știam teorie, nu știam ce se face acolo.

Hai să ne întoarcem puțin în copilăria ta. Înțeleg că ești din Vălenii de Munte?

Da.

Ce meserii au ai tăi?

Tata s-a pensionat acum, a lucrat în construcții și mama e învățătoare.

Când apare chestia asta cu muzica? Sau când ai început tu să le spui că vrei să faci muzică?

De pe la 16 ani. Am avut tangențe cu muzica de când eram mic pentru că am fost crescut în biserică de protestanți și acolo se cânta mereu, dar pe la 14 ani mi-am dat un click, că văzusem un artist, pe Ed Sheeran, care m-a inspirat foarte tare. Mă uitam la concertele lui încontinuu și eram „wow, vreau să fac și eu asta!”.

Am făcut rost de o chitară, după aia mi-am luat scule de studio din cântat pe stradă și de atunci cumva am început să fac acasă muzică. Am zis că-mi place foarte mult chestia asta și am vrut cu orice chip să continui.

Unde cântai pe stradă? În Văleni?

În București. Sora mea stă în București și mai mergeam la ea în vacanțe și făceam asta. Și vara trecută și acum două veri am cântat pe stradă în București.

Povestește-mi cum a fost când le-ai spus părinților că te lași de Politehnică și dai la Conservator 😊

Nu a fost chiar așa. Cumva nu știam cum să le zic, am încercat să accept și să încerc să învăț la Politehnică matematică și fizică, însă mi-am dat repede seama că nu-mi place. Era o sesiune de examene și nu m-am mai dus la niciun examen, fără să-i anunț pe ai mei. Doar cu soră-mea mai vorbeam. Până la urmă a trebuit să le zic că nu pot să mai continui, că nici nu aveam examenele date și nici nu-mi plăcea. Lucram la un studio în perioada respectivă și le-am zis că vreau să lucrez în continuare acolo și voi vedea eu ce voi face pe mai departe.

A mai trecut un an și am căzut de acord cu mama să dau la Conservator. Mi-a zis: „Dacă tot faci asta, să o faci pe bune”.

Să ai și tu o diplomă, că asta e durerea părinților noștri 😊

Da, exact! 😊 În perioada aceea erau niște cursuri de inginerie de sunet și pe acelea voiam să le fac, numai că nu s-au mai făcut că a venit pandemia. După perioada asta moartă m-am hotărât să dau la Conservator.

Există vreo șansă să rămâi alături de Denis?

Da, da.