Viitorul aviației afectate de coronavirus. Cum au fost lovite marile companii și ce se va întâmpla cu Tarom și Blue Air? Dar mai ales când vom putea călători din nou?

A venit virusul și împreună cu el multă tristețe și pierderi. În plus față de partea umană care nu poate fi comparată cu nimic, viața neavând preț, a venit și carantina. Și împreună cu ea și criza economică. Nemaiputând să mergem la serviciu (decât dacă lucrăm în sectoarele esențiale), cu magazinele, barurile, terasele, sălile de sport închise, toate laturile industriilor au de suferit.

Turismul și aviația au fost probabil primele lovite din cauza carantinei, a închiderii granițelor și a răspândirii masive a virusului.

Cu mai mult de 70% din flota globală parcată, ceea ce înseamnă aproximativ 12.000 de avioane și cu linii aeriene care nu mai fac nici măcar un zbor pe lună, situația pare a fi una sumbră. Dacă te uiți pe Flight Radar poți vedea în mare parte avioanele cargo (această parte a industriei nu a fost niciodată mai puternică decât acum) și cele care transportă ajutoare sau echipamente de protecție pentru personalul medical.

În acest moment industria de aviație este înghețată, toți jucătorii așteptând momentul revenirii sau măcar a diminuării restricțiilor. Predicțiile sunt  sumbre, anume că zborurile vor reveni la același nivel de la sfârșitul anului 2019 (an care a fost peak-ul aeronauticii) undeva în 2022-2023 (unul dintre cei care crede acest lucru este CEO-ul Delta Ed Bastian). Există și optimiștii care cred că în 2-3 luni se va reveni la 50-75% din activitatea totală.

Nu putem apela la istorie pentru a putea face predicții deoarece aviația nu a fost foarte afectată nici de războaiele recente, nici de criza din 2008. Doar când s-a întâmplat 9/11 numărul de bilete vândute a scăzut exponențial și a durat aproximativ trei ani să își revină, însă niciodată la acest nivel de închidere a tuturor zborurilor aproape pe întreaga planetă.  Aviația este o industrie tânără care atrage miliarde de dolari anual, stabilă și era un pariu sigur că vor exista călători (atât pentru turism cât și pentru business) pentru că nimeni nu vedea cum ar fi fost posibil să nu mai poți să ajungi de la punctul A la punctul B, oriunde pe glob, în doar câteva ore.

Și totuși inimaginabilul s-a produs: acum tot mapamondul este ținut în case, nu ai voie să părăsești țara în care locuiești iar recomandările guvernanților sunt să ne petrecem vacanța de vară local, în zona unde locuim. Ba mai mult, nu se preconizează să înceapă nici târgurile de aviație în care se punea la punct strategia și se încheiau deal-uri (chiar și Airshow-ul de la Farnborough a fost anulat).

Și totuși care este viitorul aviației?

Există nenumărate idei care vin din interiorul industriei pentru a atrage pasagerii.

Easy Jet, Air France, Spice Jet și nu numai, vor păstra locul din mijloc gol, într-o încercare de a menține distanțarea socială. În contrast, CEO-ul Ryan Air a amenințat că preferă să inducă falimentul decât să nu zboare la capacitate maximă, acest lucru fiind singura modalitate de a face profit pentru un low-cost.

Alte propuneri sunt cele de a avea teste rapide de depistare a bolii la intrarea în aeroport (iar pentru personalul de cabină și la ieșirea din avion) pentru a fi siguri ca nu este nimeni infectat și purtarea măștii chirurgicale ar putea deveni obligatorie pentru a nu infecta, deși și aici există voci care spun că masca poate deveni un accesoriu periculos în caz de depresurizare a avionului.

Liniile aeriene se întrec în a face comunicări despre cum s-au luat măsuri pentru ca purificarea aerului să fie făcută mai bine decât până acum.

În România suntem norocoși, zborurile vor fi reluate de către Tarom, Wizz Air și Blue Air (doar local, pentru început).

Situația este departe de a fi optimistă pentru operatori, care caută ajutorul guvernelor sau al băncilor pentru a putea trece peste această perioadă. Guvernul american a creat un plan de salvare în valoare de 25 de miliarde de dolari pentru 10 linii aeriene (Delta, American Airlines, Southwest sunt doar câteva dintre ele) și în plus contractează linii aeriene mai mici pentru diverse servicii (repatriere, transfer de deținuți etc). Delta a făcut un pas în plus și a și vândut acțiuni în valoare de 1 miliard de dolari pentru a mai acoperi din costuri. Guvernul Italian susține Alitalia dar nu numai. Pentru a fi sigur că toate locațiile (mai ales insulele) vor avea conexiune aeriană cu Europa continentală, reprezentanții provinciilor au semnat contracte care obligă liniile aeriene să înceapă zborurile imediat ce carantina este terminată. Olanda susține financiar KLM iar Franța Air France. Deși sunt într-o alianță, fiecare guvern își salvează propria linie aeriană: Air France va primi ca pachet de salvare 7 miliarde euro iar KLM 4. Sigur că nici Germania nu se lasă mai prejos și vine în salvarea Lufthansa cu 10 miliarde de euro. De asemenea, se pare că și Condor va fi naționalizat.

Blue Air a cerut și el credit de la Guvernul României.

O altă metodă de a face rost de cash este ca operatorii să își vândă avioanele firmelor de leasing care le închiriază înapoi (sale and lease back). Cea mai mare tranzacție care se discuta acum este cea a lui Easy Jet care vrea sa vândă o parte impresionantă din flota sa.

Liniile aeriene mai pot alege să se transforme în operatori cargo, ori eliminând scaunele ori păstrându-le și acoperindu-le. Diferența mare dintre un avion care are ușă cargo și unul de pasageri este că în primul, cu ajutorul mașinăriilor, poți depozita paleți, iar în al doilea totul trebuie făcut manual.

Este de așteptat, ca în orice altă criză, ca multe linii aeriene, mai ales cele mai mici dar nu numai, să dea faliment. Avem deja Air Mauritius, câteva subsidiare Lufthansa, Virgin Australia (Richard Branson vrea să vândă Virgin, firma mamă), Flybe și altele.

Ca atare, multe avioane vor fi retrase din circulație. Cele mai multe vor fi cele cu două culoare, care operează rute lungi (Airbus A330, A350, Boeing747 sau B767). Embraer E190 este de așteptat să fie retras complet pe durata acestei crize (deja American Airlines a început această acțiune). Însă și avioanele cu un singur culoar sunt în risc, astfel că Air France va retrage 18 avioane din familia A320, Austrian Airlines 19 Airbus 319, grupul IAG (din care fac parte British Airways, Iberia, Vueling, Aer Lingus) nu mai puțin de 37 de A319 și A320.

Însă după fiecare criză, au apărut și multe linii aeriene noi, cu capital și cu entuziasm nou. Nu este de așteptat ca traseele existente de până acum să nu mai fie operate. De asemenea, un alt fenomen care se întâmplă în criză, în aviație, este canibalizarea liniilor aeriene mici de către cele puternice. Acest lucru se întâmplă pentru a prelua rutele deja existente. Scumpirea biletelor va fi inevitabilă, pentru început cel puțin. Pentru că guvernele se așteaptă la acest lucru și pentru că datorită nenumăratelor falimente din toate industriile puterea de cumpărare (și de călătorie) va fi mult redusă, acestea au propus planuri de salvare a turismului cum ar fi subvenționarea parțială a biletelor de avion și a cazării.

Concluzia celor puternici din domeniu este că industria de aviație va ieși la liman și se va întoarce și mai puternică (chiar dacă această recuperare poate să dureze câțiva ani). Iar noi ne vom putea bucura liniștiți de vacanțele noastre, imediat ce ne va fi permis.

Anca Mihalache este expert în aviație, având o experiență în această industrie de peste 10 ani. Ea lucrează ca VP Engine Trading la APOC Aviation în Olanda. Anca este și pasionată de marketing și comunicare, lucrând alături de Tana și Ramona ca Brand Manager al revistei Superbebe. Deși foarte ocupată în viața profesională, Anca își face și timp de hobby-uri și anume să scrie pe life.ro și câteodată pe blog-ul ei dealsonhighheels.com