Cât de mult dăunează tinerilor social media şi cultura celebrităţii?

Mult. Foarte mult. O spun copiii afectaţi şi părinţii, o dovedesc studiile. Iar acest lucru nu s-a petrecut peste noapte, ci treptat, în ultimii ani, în care tot mai multe celebrităţi îşi împart momente de viaţă cu internauţii, făcându-i astfel şi pe aceştia (mai ales pe adolescenţi) să-şi dorească să arate şi să trăiască ca ele. „Internetul a creat o cultură foarte vizuală cu un accent deosebit pe modul în care arăţi şi pe o obsesie a celebrităţii. Au fost întotdeauna oameni bogaţi, dar acum le vedem şi stilul de viaţă aproape non stop şi dacă simţi că nu poţi realiza ceea ce fac ei, presiune creşte”, este de părere Matthew Todd, respectat autor şi fost editor la publicaţia britanică Attitude.

E greu de spus când anume a început această cultură agresivă a celebrităţii – care pune în discuţie o altă temă şi anume cât de mult a schimbat social media ideea despre ce înseamnă să fii o celebritate – însă mulţi sunt de părere că primele semne au apărut o dată cu Paris Hilton şi Kim Kardashian, şi s-au continuat cu Justin Bieber, numit primul superstar al YouTube, dar şi cu copiii unor vedete omniprezenţi pe Instagram, Facebook sau Twitter precum Presley Gerber, fiul top-modelului Cindy Crawford, şi Rafferty Law, fiul celebrului actor Jude Law.

Este dovedit ştiinţific că toate acele imagini ireproşabile, cu corpuri perfect proporţionate, situate în locuri exotice, sunt dăunătoare pentru modul în care le induc tinerior dorinţa de a atinge standardele inaccesibile ale imaginii corporale.

Cei mai mulţi dintre copii deţin un smartphone înainte de a avea 10 ani, iar acest lucru a dus, inevitabil, la o presiune din ce în ce mai mare asupra tinerilor care îşi doresc să arate perfect, cel puţin în viaţa lor online. Site-uri precum Twitter şi Instagram servesc ca instrumente de publicare şi aproape toată lumea dispune de camere de telefon cu zoomuri puternice şi rezoluţii impresionante de pixeli, capabile să fotografieze destul de bine pentru a crea o imagine ireproşabilă. Apoi sunt uneltele gen Photoshop la care oricine are acces rezolvând astfel orice neconcordanţă cu imaginea chipului şi a corpului perfect.

Reprezentanţii YMCA (The Young Men’s Christian Association, organizaţie mondială cu sediul la Geneva, Elveţia), au vorbit, spre exemplu, cu mai mult de 1.000 de tineri cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani şi au descoperit că 62% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani cred că social media sunt responsabile de creşterea aşteptărilor faţă de aspectul lor personal. Imaginile aranjate în Photoshop şi împărtăşirea doar a celor mai măgulitoare dintre fotografii au schimbat înţelegerea tinerilor despre ceea ce arată un corp normal. „Toţi suntem vinovaţi de postarea celor mai măgulitoare imagini pe social media. Deşi nu este nimic în neregulă cu dorinţa de ne a arăta pe noi din unghiurile cele mai favorabile, este important să ne placă de noi înşine chiar şi atunci când nu privim cele mai bune ipostaze ale noastre”, spune Denise Hatton, directorul executiv al YMCA din Anglia şi Ţara Galilor.

Prin campanii precum Be Real, YMCA dar şi alte organizaţii mondiale, îi îndeamnă pe utilizatorii de social media să renunţe la editarea fotografiilor şi să promoveze imagini sănătoase.

Un număr tot mai mare de studii academice arată că problemele de sănătate mintală au crescut în rândul fetelor în ultimul deceniu, adică exact în perioada în care social media a început să cunoască un adevărat boom. „Există o criză în creştere în domeniul sănătăţii mintale a copiilor şi tinerilor şi, în special, a depresiei în rândul fetelor şi al femeilor tinere„, declara anul trecut Dr. Bernadka Dubicka, preşedintele facultăţii de copii şi adolescenţi de la Royal College of Psychiatrists (Marea Britanie), care atrăgea atenţia asupra influenţei distructive pe care reţele socile precum Snapchat şi Instagram o pot avea asupra mentalului celor tineri. „Există o presiune asupra tinerilor de a se implica 24 de ore din 24 şi de a ţine pasul cu grupul lor de prieteni, doar pentru a nu se simţi excluşi din punct de vedere social„, spunea aceasta remarcând cu îngrijorare cum utilizarea de social media a dus la o lipsă a somnului din ce în ce mai mare în rândul tinerilor, ceea ce poate fi un simptom serios al bolilor psihice.

Un alt studiu realizat de The Australian Psychology Society a dus la concluzia că utilizarea mediilor sociale şi a tehnologiei în exces poate avea un impact negativ asupra stimei de sine a tinerilor. Doi din trei tineri se simt presaţi să arate bine şi aproape o treime din tineri au fost hărţuiţi online. Aproape jumătate (42%) dintre utilizatorii frecvenţi folosesc social media în pat înainte de a dormi iar 15% dintre adolescenţi au raportat că sunt abordaţi zilnic în online de către oameni pe care nu-i cunosc.

„Standardul de frumuseţe de astăzi este complet inaccesibil, ceea ce ne face să ne simţim mereu prost cu privire la corpul şi a aspectul nostru. Acest lucru este valabil în special pentru tineri şi poate avea efecte grave asupra bunăstării lor mentale şi fizice”, mai spune şi Denise Hatton, de la YMCA,  care crede că „este momentul să preluăm controlul asupra modului în care ne simţim în legătură cu corpul nostru şi să ne sărbătorim adevăratul sine, astfel încât oricine să se simtă bine în corpul lui”.

Lupta e grea, evident, însă primul pas spre conştientizare este comunicarea iar în acest sens părinţii pot juca un rol semnificativ. Specialiştii îi sfătuiesc astfel pe aceştia să discute cu copiii lor şi să se implice (pe cât posibil) în lumea lor online, să le ceară adolescenţilor să le arate cum folosesc social media, să navigheze împreună cu ei etc.