fbpx

Căutare

Share this article

Conceptul de whistleblower nu este unul nou, însă a luat amploare ca niciodată în ultimii 20 de ani. Mereu au existat oameni care să tragă semnale de alarmă referitor la abuzurile diverselor forme de guvernare existente de-a lungul anilor sau ale marilor corporaţii, la fraude sau înşelătorii. Cei mai mulţi au fost însă pedepsiţi aspru, de la concedieri la arestări făcute în numele secretelor de stat.

Ce este un whisteblower

Tradus în limba română, whistleblower este un avertizor de integritate, adică un individ care aduce la cunoştinţa publicului larg sau autorităţilor activităţile ilegale sau imorale ce au avut loc într-un departament guvernamental, o organizaţie publică sau privată sau într-o companie. Un astfel de avertizor poate opta şi doar pentru raportare internă, adică să prezinte neregulile descoperite unei persoane din organizaţia respectivă, de obicei unui superior.

Avertizările pot fi de multe feluri, de la încălcarea legii sau a regulamentului unei companii, la fraudă sau diverse forme de corupţie. Există 4 mari tipuri.

Avertizările interne sunt cele care sunt cele mai multe şi vizează, în principiu, raportările unor ilegalităţi sau comportamente imorale realizate de un coleg sau un superior. Acestea se fac în mod anonim, astfel încât avertizorii să fie încurajaţi să vorbească despre ceea ce ştiu fără să se teamă de repercusiuni.

Avertizările externe raportează abaterile sau ilegalităţile unor angajaţi, oameni sau entităţi din afara organizaţiei respective. În acest caz, atunci când se alege persoana sau locul către care se face raportarea, se ţine cont de gravitatea faptelor sau de natura informaţiilor prezentate. Se poate merge astfel către poliţie, agenţii antifraudă sau anticorupţie, avocaţi sau mass-media.

Avertizările prin intermediul unor agenţii externe de specialitate sunt realizate de obicei pentru a prezenta informaţii despre abateri sau ilegalităţi realizate de către persoane aflate în managementul superior al unor companii sau ale unor funcţionari de rang înalt despre care se consideră cu au o influenţă majoră şi nu pot fi altfel demascaţi. Whistleblowing International Network şi International Whistleblowers sunt 2 dintre agenţiile externe specializate în acest domeniu, care pun mult accent şi pe protecţia anonimatului avertizorilor.

Avertizările în sectorul privat sunt mai puţin vizibile decât cele din sectorul public şi dispar de pe agendă mult mai uşor decât celelalt, multe dintre companiile private având reguli stricte în privinţa whistleblower-ilor. Raportările pot acoperi arii precum hărţuirea sexuală, limbaj neadecvat, furt, spălare de bani, fraudă, dar şi încălcări ale drepturilor omului sau exploatarea muncitorilor.

Deşi în multe ţări există legi pentru protejarea avertizorilor de integritate, mulţi se tem să nu-şi piardă locul de muncă şi preferă să treacă sub tăcere lucrurile pe care le ştiu sau la care sunt martori. Un studiu realizat de Universitatea de Pennsylvania a arătat că 69% dintre cei 300 de avertizori studiaţi au fost concediaţi sau forţaţi să iasă la pensie.

În România există încă din 2004 o lege menită să protejeze avertizorii de integritate, însă aceasta se aplică numai personalului din sectorul public. Cei angajaţi în sectorul privat pot fi protejaţi, în anumite cazuri, de legislaţia muncii sau cea a protecţiei martorilor.

Cum însă asta nu este nici pe departe de ajuns, Consiliul European a aprobat în octombrie 2019 Directiva Uniunii Europene pentru protecția persoanelor care raportează infracţiuni. Comunitatea internaţională a atras atenţia în repetate rânduri referitor la importanţa whistleblower-ilor şi la necesitatea protejării lor.

Julian Assange, cel mai căutat whistleblower din lume; foto: abc.net.au

Whistleblower-i celebri

Dr. Li Wenliang este omul care ar fi putut avea o importanţă vitală în pandemia de coronavirus, însă a fost redus la tăcere de autorităţi. În decembrie 2019 el a trimis avertismente către spitalele locale din Wuhan, sesizând apariţia mai multor cazuri misterioase de pneumonii. În aceeaşi zi a primit un raport intern de diagnostic pentru un pacient suspectat de SARS pe care l-a împărtăşit cu alţi medici.

A devenit avertizor de integritate în momentul în care informaţiile respective au intrat în spaţiul public, iar zvonurile despre un focar mortal de SARS au luat amploare pe platformele de socializare din China. Răspunsul autorităţilor a venit rapid sub forma ameninţărilor şi intimidărilor. Medicul s-a întors la muncă, s-a infectat cu ceea ce s-a dovedit a fi un nou coronavirus, SARS-CoV-2, şi a murit pe 7 februarie 2020, la numai 34 de ani.

Cazul lui Wenliang este o dovadă clară despre cum efectele pandemiei ar fi putut fi poate limitate dacă autorităţile ar fi luat în serios raportările medicului şi ar fi luat măsurile necesare în timp util.

Dr. Li Wenliang, foto: scmp.com

Edward Snowden este unul dintre cei mai celebri avertizori de integritate din lume, alături de Julian Assange. Snowden a lucrat în sectorul tehnic al CIA şi NSA şi ca agent secret în sistemul de administraţie şi consultare al Booz Allen Hamilton, o firmă americană de consultanţă. A avut în acest fel acces la informaţii strict secrete ale serviciului de spionaj american, precum sistemele de supraveghere ale Statelor Unite şi felul în care acestea interceptează convorbirile telefonice şi conversaţiile de pe internet a milioane de oameni. El susţinea atunci că asemenea activităţi nu erau conforme cu valorile personale, aşa că în aprilie 2012 a început să descarce fişierele secrete, iar apoi a început să le predea jurnalistului de la The Guardian, Glenn Greenwald şi regizorului de filme documentare Laura Poitras.

Snowden a ales să-şi facă publică identitatea şi a devenit astfel unul dintre principalii inamici ai SUA, fiind acuzat de înaltă trădare, pentru care riscă până la 30 de ani de închisoare. Refugiat iniţial la Hong Kong, a fugit din China după ce autorităţile de acolo au acceptat să îl extrădeze. A stat 1 lună şi 1 săptămână în zona de tranzit a aeroportului Sheremetyevo din Moscova, până când Rusia i-a acordat azil politic.

Edward Snowden, foto: bbc.com

Julian Assange este un jurnalist din Australia, fondator al WikiLeaks, un site specializat în prezentarea scurgerilor de informaţii şi este cel mai căutat whistleblower din întreaga lume. A făcut publice informaţii despre uciderile extrajudiciare din Kenya, despre descărcarea deşeurilor toxice din Africa, implicarea SUA în războaiele din Afghanistan şi Irak, precum şi telegrame secrete ale Statelor Unite. 10 milioane de documente secrete a publicat în total WikiLeaks.

În 2010 Assange a fost arestat în Marea Britanie după ce autorităţile suedeze au emis un mandat de arestare internaţional pe numele său, acuzat fiind de abuz sexual. A primit azil politic în Ambasada Ecuadorului de la Londra, acolo unde a rămas chiar şi după retragerea mandatului de arestare, în 2017. A intrat însă în conflict cu noul preşedinte al Ecuadorului, care a permis poliţiei britanice să îl aresteze, iar SUA, care l-a acuzat de spionaj, a cerut extrădarea acestuia. La începutul acestui an un judecător a decis să respingă cererea americanilor, însă Assange a rămas după gratii pentru că SUA au atacat decizia.

Frances Haugen este nou intrată pe lista avertizorilor de integritate care fac valuri la nivel mondial. De profesie inginer IT, Haugen a fost manager de produs la Facebook în 2019 şi a publicat zeci de mii de pagini cu cercetări şi documente interne ale companiei condusă de Mark Zuckerberg. Fosta angajată a Facebook acuză faptul că această companie a pus profitul în faţa siguranţei şi că nu a luat măsuri la timp ca să limiteze diseminarea conţinutului ce promovează ura, violenţa şi dezinformarea. Mai mult, a încercat şi să ascundă dovezile în acest sens.

Zilele trecute Haugen a mers în faţa Subcomitetului Senatului american pentru protecţia consumatorilor, siguranţa produselor şi securitatea datelor.

“M-am alăturat Facebook deoarece cred că Facebook are potențialul de a aduce la suprafață ce este mai bun în oameni, dar mă aflu aici astăzi pentru că am ajuns la concluzia că produsele Facebook sunt dăunătoare pentru copii, alimentează dezbinarea şi dăunează democrației. Conducerea companiei ştie cum să facă mai sigure Instagram şi Facebook, dar nu va face schimbările necesare pentru că pune profiturile astronomice înaintea oamenilor.” – fragment din declaraţia lui Frances Haugen în Senat

Frances Haugen, foto: indianexpress.com

Inginerul IT spune că a decis să pornească aceată luptă după ce a pierdut un om drag din cauza teoriilor conspiraţiei vehiculate pe reţelele sociale.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO