Cele mai dezvoltate oraşe din România - LIFE.ro
Mergi la conținut

Cele mai dezvoltate oraşe din România

Ţelul administraţiei este ca până în 2025 întreaga flotă de transport în comun a oraşului să fie nepoluantă, precum şi ca localnicii să îl aleagă în defavoarea maşinilor personale. Pentru reducerea ambuteiajelor au fost cumpărate mai multe autobuze, troleibuze şi tramvaie şi au fost introduse 10 autobuze şcolare. Sunt benzi dedicate pentru autobuze şi troleibuze, dar şi benzi pentru biciclete.
Share this article

Ne-am obişnuit să găsim atât de multe defecte ţării în care trăim încât de multe ori nu mai reuşim să-i vedem şi părţile bune. Şi nu sunt deloc puţine. Deşi sunt încă multe lucruri care nu funcţionează aşa cum ar trebui, România se dezvoltă şi evoluează. Poate nu atât de repede pe cât ne-am dori, poate nu în toate domeniile aşa cum ne-am dori, dar o face. Iar asta se vede cel mai uşor în gradul de dezvoltare al localităţilor din ţară. Bucureştiul a pierdut mult în ultimii ani în defavoarea altor oraşe, majoritatea din centrul şi Vestul ţării. Dar să vedem care sunt acum cele mai dezvoltate oraşe din România şi ce anume le-a adus în top.

Cele mai dezvoltate oraşe din România – Cluj Napoca, Silicon Valley de România

Cel de-al doilea oraş ca mărime din ţară, Cluj Napoca, a devenit în ultimii ani un punct de referinţă pentru dezvoltare urbană. A avut poate cea mai rapidă şi clară evoluţie, ajungând pe locul 29 în Europa din punct de vedere al calităţii vieţii, cu 26 de locuri mai sus decât Bucureştiul.

Este pe primul loc şi ca oportunităţi şi dezvoltare antreprenorială, în 2017 aici înfiinţându-se cel mai mare număr de SRL-uri şi PFA-uri din ţară, cu 50% mai mult decât în anul precedent. Cluj Napoca are implementate şi 16 proiecte menite să-i aducă supranumele de oraş inteligent şi aici vorbim, printre altele, de aplicaţie pentru smart parking sau pentru plata biletelor de transport în comun, staţii de încărcare dedicate maşinilor electrice, posibilitatea de plată a taxelor online, dar şi de sesizare a problemelor locale sau prin care localnicii sunt informaţi de lucrările efectuate pe domeniul public, autobuze electrice şi internet gratuit. Ţelul administraţiei este ca până în 2025 întreaga flotă de transport în comun a oraşului să fie nepoluantă, precum şi ca localnicii să îl aleagă în defavoarea maşinilor personale. Pentru reducerea ambuteiajelor au fost cumpărate mai multe autobuze, troleibuze şi tramvaie şi au fost introduse 10 autobuze şcolare. Sunt benzi dedicate pentru autobuze şi troleibuze, dar şi benzi pentru biciclete.

Deşi chiriile sau proprietăţile la periferia oraşului sunt mai scumpe decât în capitală, Clujul continuă să atragă oameni dornici să se stabilească aici. Iar autorităţile locale continuă să dezvolte proiecte şi să facă studii de fezabilitate pentru unele menite să le uşureze viaţa localnicilor. Unul dintre acestea este construirea unei linii de metrou care să traverseze urbea, uşurând astfel traficul.

Şomajul în această zonă este de 1,8%, iar venitul mediu net depăşeşte 3000 de lei. Nici nu e de mirare având în vedere că sectorul IT ocupă un segment important printre angajatorii locali. Mai mult, nume importante precum Google, Microsoft sau Endava au birouri în Cluj Napoca. De altfel, 1 din 11 angajaţi lucrează în domeniul IT.

Turismul este şi el în creştere, iar la asta contribuie şi cele 2 mari festivaluri de muzică ce fac furori an de an, Electric Castle şi Untold. TIFF, festivalul de film este un alt eveniment cultural de amploare care atrage privirile şi atenţia tuturor, români şi străini deopotrivă. Totodată, Cluj Napoca este considerat şi capitala sportului românesc. Aici a fost construită cea mai modernă sală polivalentă din ţară, BT Arena, unul dintre cele mai moderne stadioane, Cluj Arena şi baza sportivă Gheorgheni, întinsă pe o suprafaţă de 9,4 hectare, ce adăposteşte 12 terenuri de fotbal, tenis, baschet, badminton, pistă de biciclete, zonă pentru parkour, pistă de role, precum şi 8 piste de popice.

Cele mai dezvoltate oraşe din România – Timişoara, capitala europeană a culturii în 2021

Timişoara este „fruncea” în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor, fiind un pol al investiţiilor europene. În 2018, conform unui raport al Băncii Mondiale, oraşul de pe Bega avea cea mai mare creştere economică din întreaga Uniune Europeană.

A fost primul oraş care a implementat sistemul de plată online pentru taxele şi impozitele locale, plata cu cardul bancar şi depunerea declaraţiilor fiscale online. Pe de altă parte, Timişoara are cele mai mici taxe şi impozite locale din România şi oferă reduceri de până la 100% companiilor în funcţie de valoarea investiţiilor şi numărul de locuri de muncă pe care le oferă.

În ultimii ani infrastructura oraşului a fost modificată sensibil pentru a facilita transportul. Au fost construite mai multe pasaje rutiere, au fost construite alei de promenadă şi 23 de kilometri de piste de biciclete, precum şi 25 de staţii de închiriere a bicicletelor în sistem self-service, a fost reînnoită reţeaua de utilităţi şi au fost reabilitate spaţiile publice din centrul istoric. Administraţia locală a investit şi în proiecte de menegement al traficului şi de supraveghere video pentru combaterea infracţiunilor, toate acestea fiind realizate cu fonduri europene nerambursabile.

Oraşul a atras companiile din domeniul automotive, dar şi din domeniile electronică sau producţie de mărfuri generale, a dezvoltat un hub IT&C important şi prin toate investiţiile făcute aici în ultimii ani, a ajuns pe locul 20 în topul oraşelor din Europa cu cel mai bun nivel de trai.

Cele mai dezvoltate oraşe din România – Oradea, oraşul ce a atras cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor

Cine n-a mai ajuns în ultimii 10 ani în Oradea va avea un şoc pozitiv. Oraşul nu mai are nicio legătură cu cel de acum un deceniu. Din 2008 şi până acum administraţia locală a luat aproape 300 de milioane de euro din fonduri europene cu care a schimbat nu doar faţa, ci întreg oraşul. Au fost refăcute clădirile istorice, a fost modernizat sistemul de termoficare, au fost construite poduri. Alte proiecte pentru 170 de milioane de euro au fost depuse, iar banii vor fi folosiţi pentru construirea unor traversări subterane, zone pietonale şi noi linii de tramvai.

Nu doar clădirile din proprietatea publică au fost renovate. Administraţia a găsit soluţia pentru a-i determina pe proprietari să se implice şi ei în procesul de refacere a acestora. Le oferă credite fără dobândă pentru 5 ani, precum şi scutiri de impozit pentru realizarea lucrărilor de reabilitare. Cei care nu se arată interesaţi însă de acest proces vor trebui să suporte însă supraimpozitarea. Rezultatul a fost cel scontat: autorizaţiile de construire emise de primărie sunt mai multe în fiecare an.

Reabilitarea clădirilor istorice, reabilitarea cetăţii, construcţia unui nou aquapark au dus la o creştere impresionantă a numărului turiştilor în oraş, depăşindu-l anual pe cel al locuitorilor.

Cele 3 parcuri industriale construite aici au contribuit şi ele mult la dezvoltarea oraşului şi creşterea nivelului de trai. Şi în acest caz administraţia locală a avut un cuvânt important de spus: a oferit facilităţi fiscale firmelor ce au investit şi creat noi locuri de muncă în zonă. Prin urmare, peste 6000 de locuri de muncă au apărut în ultimii ani aici.

Cele mai dezvoltate oraşe din România – Sibiu, oraş inteligent

Sunt aproape 10 ani de când administraţia locală din oraş a implementat o platformă ce le permite localnicilor să plătească taxele şi impozitele, dar şi să facă sesizări online. În anii următori aceasta a fost dezvoltată astfel încât tot în sistem online se emit sau prelungesc certificate de urbanism, autorizaţii de construcţie sau certificate de atestare fiscală. Cererile pentru astfel de acte se depun la fel, iar agenţii economici sunt înştiinţaţi direct prin intermediul mail-ului când le expiră acordul de funcţionare.

Primăria din Sibiu are însă un proiect de amploare care să transforme oraşul într-unul inteligent, care să eficientizeze consumul de electricitate şi căldură. În parcuri a fost introdus un sistem inteligent de iluminat, în care intensitatea luminii este reglată în funcţie de oră, există senzori de mişcare, Wi-Fi şi camere de filmat. Zona centrală a oraşului este închisă traficului auto şi pentru aceasta au fost montaţi piloni mobili, care se retrag pentru a permite doar accesul autoturismelor autorizate, Grădina Zoologică beneficiază de un tur virtual, iar plata parcării se face la automatele stradale.

Două mari zone industriale au fost dezvoltate în Sibiu, şi aici, ca şi în Timişoara, predominând companiile de automotive.

Din 2007, de când a fost capitala culturală europeană, Sibiul este un loc dedicat manifestărilor culturale importante, aşa că administraţia locală a început construcţia unui centru impresionant de conferinţe şi spectacole. Numai Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu aduce anual zeci de mii de turişti în oraş.

Share this article

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora