Lee Byung-chull, fondatorul Samsung, este cunoscut azi drept cel mai bogat om din Coreea de Sud, dar și unul dintre inovatorii tehnologiei mondiale.
Cu numai 30 de mii de won (adică aproximativ 25 de dolari), Lee Byung-chull a pornit compania Samsung în 1938, având ca obiect de activitate comerțul de mărfuri. Mica companie cu numai 40 de angajați a pornit ca o alimentară, mai degrabă, făcând comerț și exportând bunuri și produse în împrejurimile orașului, produse precum pește uscat coreean, legume sau noodles.
În 1970 Samsung a intrat în industria electronică cu doar câteva device-uri, iar în 1980 a început să producă o serie de televizoare alb-negru. De aici nu a mai fost decât un pas pentru că în câțiva ani a vândut televizoare color, mașini de spălat, iar în 1980 intrase deja pe piața telecomunicațiilor.
Astăzi, conform revistei Forbes, Samsung ocupă locul 14 mondial în topul celor mai mari companii și locul 2 în topul celor mai cunoscute branduri.
În 2018 a înregistrat vânzări de 225 miliarde de dolari, profituri de 41 de miliarde de dolari, active în valoare de 293 miliarde de dolari și un plafon de piață de 326 miliarde dolari.
Dar cine este cel care a stat în spatele acestei companii?
Cine este fondatorul Samsung și de unde provine?
Lee Byung-chull s-a născut la data de 12 februarie 1910 în Uiryeong Country, Coreea de Sud și a fost unicul fiu al unei familii foarte bogate. Părinții săi au fost moșieri și i-au lăsat moștenire o avere foarte mare. Chull a urmat cursurile universității Waseda din Tokyo, însă nu le-a dus la finalizare. Inițial și-a folosit moștenirea pentru a construi o moară de orez. Deși s-a dedicat trup și suflet primului său business, acesta a eșuat scufundându-se înainte de a realiza vreun profit semnificativ.
După acest eșec, fondatorul Samsung s-a redresat și a pornit un al doilea business, o companie de comerț și export pe care a deschis-o în Daegu, la 1 martie 1938 și pe care a denumit-o Samsung Trading Co. Compania importa diverse produse precum pește, legume sau fructe produse în China. Compania a cunoscut o creștere semnificativă și până în 1945 ajunsese extrem de profitabilă furnizând mărfuri în Coreea și în alte țări.
Pasul următor a fost mutarea companiei la Seul în 1947 deoarece ajunsese una dintre cele 10 cele mai mari companii de comerț ale acelor vremuri. Însă Chull urma să înfrunte alte probleme. De această dată erau cele cauzate de război.
Citește și: Cine este patronul Kaufland și Lidl: Dieter Schwarz, milardarul misterios
După ce a izbucnit războiul Lee Byung-chull a încercat să-și mute compania într-un loc mai sigur, în Busan, fapt care i-a adus un nou boom în afaceri.
Afluența masivă a trupelor armatei americane și a echipamentului militar a stimulat afacerea lui cu camioane în următorul an și jumătate. Ulterior Chull a mai deschis o rafinărie de zahăr care a cunoscut foarte repede succesul. După Război, în 1954 a deschis și o fabrică de lână și pentru că treburile mergeau, s-a aventurat și în alte sectoare economice precum cel al finanțelor, al asigurărilor, în retail și securitate.
Fondatorul Samsung credea puternic în industrializare și și-a dorit ca Samsung group să devină leader în fiecare sector.
Era anul 1960 când Samsung s-a aventurat în industria electronică și s-a concentrat pe crearea de produse inovatoare. Foarte curând a lanasat pe piață primul produs propriu: un televizor alb negru. Până la mijlocul anilor 1960, Samsung avea șase divizii concentrate pe departamente precum: semiconductoare, telecomunicații și hardware.
Succesul unei mari companii
În 1970, Samsung era aproape un imperiu, însă visele lui Lee Byung-chull nu se opreau aici. În 1978 Samsung deja vânduse peste 4 milioane de televizoare alb negru și începuse producția de masă pentru cuptoarele cu microunde.
Din 1980 lucrurile se schimbă și compania Samsung pare de neoprit. În 1980 intră in industra hardware de telecomunicații și cumpără compania Hanguk Jenia Tongsin. Începe să construiască inițial piese pentru telefoane, ca mai apoi să se extindă către telefoane și faxuri, primele sisteme care l-au dus la telefoanele mobile. Tot în anii 1980, Samsung începe să se extindă în Portugalia, New York, Tokyo, UK și Texas.
În 1987 Lee Byung-chull moare și la două săptămâni după moartea sa, preşedinţia Samsung a fost preluată de Lee Kun-hee, fiul său, care se alăturase grupului în 1968.
Lee Byung-chull a mai avut încă cinci copii și împreună sunt numiți dinastia Lee, unii dintre cei mai bogați oameni ai planetei.
La începutul anilor 1990, Lee a constatat că grupul producea cantităţi imense de produse de slabă calitate şi a hotărât să iniţieze o reformă. Şi-a propus să transforme compania într‑una internaţională şi, pentru a realiza acest lucru, a adus în companie angajaţi străini pe măsură ce a renunţat la o parte din cei locali.
Odată cu intrarea pe piața telefoanelor mobile, Samsung, sub conducerea lui Lee Kun-hee, înregistrează creșteri uriașe devenind colosul de azi, compania care produce 17% din PIB-ul Coreei de Sud.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
