Căutare

Share this article

Recomandarea de a purta mască este tot mai insistentă. La fel, suntem sfătuiți să avem mare grijă în legătură cu transmiterea noului tip de coronavirus. O mască în farmacie costă între 5 și 7 lei, sau poate chiar mai mult, în funcție de farmacie. Rafturile magazinelor sunt goale la raionul de dezinfectanți, iar șervețele dezinfectante nu se găsesc de mai bine de o lună de zile. Cum facem să păstrăm igiena și să ne protejăm? Cum dezinfectăm cumpărăturile, telefonul, la ce soluții surogat apelăm pentru protecția noastră și a celor din jur. Despre măști, dezinfectanți și alte lucruri practice am vorbit cu Dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar Militar Central Carol Davila.

Ce facem noi, oamenii de acasă într-o criză de măști de protecție și dezinfectanți?

Mai nou, având în vedere transmiterea comunitară și existența cazurilor asimptomatice de infecție, adică acele cazuri care nu pot fi identificate în populația generală, una dintre măsuri care face diferența între o evoluție bună sau mai puțin bună a unei epidemii, este utilizarea acelor măști de protecție facială. Aceste recomandări sunt actualizate și de OMS, dar și de Centrul de control al bolilor din SUA pentru că și ei au observat același lucru, iar experiența colegilor din Asia, precum cei din Coreea, China, Singapore, a arătat că folosirea în populația generală a acestor metode de protecție, este benefică și aduce niște rezultate evidente. Discuția care se naște pe marginea acestui subiect este legată de achiziția acestor măști și de redirecționarea lor către populația generală în detrimentul personalului medical care are foarte mare nevoie în îngrijirea pacienților. Cred că aici pot fi găsite alte soluții. O persoană care este asimptomatică nu elimină o cantitate foarte mare de particule virale prin secreții respiratorii, comparativ cu o persoană simptomatică care strănută sau tușește, așa încât la persoanele „sănătoase” cred că se pot folosi și niște soluții surogat cum ar fi niște eșarfe, un fular sau niște măști făcute din material textil, care să acopere nasul și gura.

Iar la această măsură, obligatoriu se adaugă cea de păstrarea distanței de cel puțin doi metri între persoane și igiena personală foarte riguroasă. Și revin la importanța spălatului pe mâini.

Dr. Valeriu Ghoerghița

Adică dacă eu îmi confecționez acasă măști din bumbac, în strat dublu, sunt mai bune decât dacă nu aș purta nimic?

Clar, sunt mai bune decât nimic. Sunt măștile refolosibile din material textil care trebuie spălate după fiecare purtare și călcate cu fierul de călcat încins.

E suficient? Nu trebuie să le fierb?

Da, pentru că o temperatură peste 60-70 de grade Celsius omoară aceste particule virale într-un interval de câteva minute.

A purta astfel de măști este mult mai bine decât a nu purta deloc pentru că pe de-o parte te împiedică să duci mâna la nas și la gură, iar pe de altă parte, chiar dacă nu creează 100% protecție, împiedică contactul cu particulele virale din exterior, dar și eliminarea lor în exterior și diseminarea în rândul contacților.

Ce facem în situația în care nu găsim măști și dezinfectanți. Personal șterg toate cumpărăturile cu șervețele cu alcool. Nu mai am. Acestea se pot face acasă?

Pentru suprafețe se poate folosi clor, dar pentru ambalajele alimentelor nu aș recomanda această substanță pentru că e greu de spus cât de impermeabile sunt acele ambalaje și nu aș vrea să ne trezim cu alte probleme legate de intoxicații. Hipocloritul de sodiu în concentrație de 0,1-0,5% este un dezinfectant care poate să fie utilizat pentru dezinfecția suprafețelor și știm foarte bine că toți înălbitorii comercializați în momentul de față au clor în compoziție, undeva între 2,5 și 5%. Dacă ai un litru de înălbitor și mai adaugi 10 litri de apă, atunci ți-ai făcut o cantitate impresionantă de dezinfectant pentru suprafețe.

Recomandarea ar fi următoarea: să ai un covoraș la intrare, îmbibat în această soluție, astfel încât atunci când ajungi acasă să ștergi foarte bine încălțămintea și, dacă ai posibilitatea, chiar să lași pantofii în fața ușii la aerisit. Dacă nu, după ce ai dezinfectat talpa, iei pantofii și îi pui într-o zonă specială. Hainele pe care le-ai purtat la exterior trebuie puse pe un umeraș și scoase la aerisit, pe balcon, nu e musai să le spălăm de fiecare dată.

În momentul în care ajungi în casă trebuie să te speli foarte bine pe mâini, cu apă și săpun și să te speli pe față.

Atenție la telefonul mobil! Ideal ar fi să folosim acele dispozitive hands free, să nu mai tot punem mâna pe telefon. Cam acestea ar fi măsurile generale de conduită.

Să aerisim bine încăperile din locuință, să facem curățenie cât mai des pentru că e important de transmis că soluțiile dezinfectante pentru suprafețe, nu acționează pe suprafețele murdare. Ele trebuie întâi curățate, igienizate și apoi se tratează cu aceste soluții dezinfectante.

Revin la problema mea: produsele alimentare cu ce le ștergem? Cu spirt? Chiar dacă magazinele igienizează în permanență, eu nu știu dacă cel care a trecut în fața mea a tușit deasupra lor, pe raft, sau a strănutat, a dus mâna la gură și apoi a atins produsele…

Aici e o zonă gri. Eu am mai avut niște intervenții și am spus că în mod normal acum, în momentul de față, ar trebui ca la nivelul hipermarketurilor să se pună la dispoziție mănuși din acelea de celofan pe care oamenii să le folosească când pun mâna pe produsele alimentare și să nu le mai atingă direct.

Pentru că nu avem un control 100% eficient, cred că ștergerea lor cu o soluție alcoolică, cu o concentrație 60-70% este suficientă. Alcoolul sanitar este o soluție pentru că se evaporă foarte ușor. Dar alcoolul ar trebui folosit pe produsele cu ambalaj din plastic, recomandarea mea fiind să cumperi acele alimente care sunt preambalate și nu pe cele neambalate, precum pâinea, pe care poate să o atingă toată lumea. Fructele trebuie spălate foarte bine, eventual decojite.

Până la urmă, ce e cel mai important, tot spălatul pe mâini rămâne. Iei mărul, îl speli, îl cureți și apoi te speli iar pe mâini foarte bine. Oricum, virusul nu se transmite digestiv. Chiar dacă mâncăm mâncarea „posibil contaminată”, nu sunt date care să arate că există transmitere digestivă. Ideea este ca mâinile pe care ți le contaminezi cu ambalajul, să nu ți le duci pe față, la nas, sau la gură. Nu trebuie să devenim isterici pentru că transmiterea nu se face prin alimentație, nu e ca hepatita A care se transmite prin alimente contaminate.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO