Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture şi Managing Director Smite, cunoaşte trendurile industriei ospitalităţii, dar şi provocările cu care se confruntă acest domeniu la noi în ţară. Şi descrie tranşant modul în care arată această piaţă astăzi în România. În acelaşi timp crede că lucrurile pot să se schimbe şi organizează prima conferinţă dedicată industriei ospitalităţii de la noi, încercând să strângă cea mai mare parte a industriei şi să o aşeze la aceeaşi masă. L-am întrebat ce aşteptări au astăzi clienţii când merg într-un restaurant sau într-un hotel. Mi-a răspuns simplu: „experienţe”.
Dacă ar fi să descrieţi starea industriei hospitality de la noi în câteva cuvinte, care ar fi acelea?
Reaşezare, înţelegere, cunoaştere, legiferare, bâjbâială. Suntem în faza în care am atins masa critică pentru a putea fi creat un sistem. Acum se emit legi, norme de aplicare, se creează instituţii. Se cuantifică sectorul, se stabilesc primele seturi de date, se încearcă prognoze. Investitorii mari încep să se uite către industrie şi în sfârşit şi-au deschis excelul să se apuce de calcule.
Cum sunt „jucătorii” români în acest domeniu? Pe ce reţete se merge la noi? (fie că vorbim de firme mari sau de jucători mai mici)
Cel mai mare jucător român din hotelărie este Mohammad Murad, proprietarul Phoenicia. A cumpărat şi se extinde din ce în ce mai mult pe Litoral şi cred că nu se va opri aici. În restaurante, Dragoş Petrescu şi Grupul City Grill sunt de departe cel mai mare jucător. Şi vor deveni şi mai mari odată cu aşezarea sectorului. Le va fi mult mai uşor acum să se extindă şi să implementeze managementul multi-unit restaurant.
Cum se face business in acest domeniu la noi – văzând şi făcând sau aplicând reţete de succes?
Şi, şi. Unii încearcă să copieze şi o fac prost. Alţii copiază bine şi au succes. Alţii încearcă să inoveze şi îi omoară taxele şi controalele… În timp ajung să uite de inovaţie şi fie închid fie rostogolesc pierderile. Din păcate încă gândim la număr de mese şi scaune. Poate cu Legea impozitului specific să se mai schimbe optica oamenilor de business din sector spre metru pătrat şi tot ce implică această nouă aşezare a tablei de şah.
Care credeţi că sunt cele mai mari greşeli ale business-urilor româneşti din domeniu?
Mândria, ca în orice de altfel. Duce la infatuare, egocentrism şi auto-suficienţă. În al doilea rând lipsa de cunoaştere. Ce e mai trist e că nici nu ştiu de unde să înveţe. Noi am lansat Hospitality Culture Workshops prin care ne dorim să trainuim viitoarea generaţie de manageri şi antreprenori din HoReCa. La prima ediţie am avut mai mult participanţi din bănci şi firme de IT. 🙂 În al treilea rând, matematică. Se aplică regulile lui Ţugui. Se fac aproximări, au păreri. Când de fapt şi de drept e un business extrem de exact.
Care sunt marile trenduri internaţionale în domeniul acesta în 2017?
Digitalizarea cred că este cel mai important. Cum te descurci într-un business care de 5.000 de ani a depins de oameni şi acum trebuie să vorbeşti cu smartphone-uri?!
Cum stau românii la capitolul hospitality trends? Ţinem pasul? Sau e rentabil să „importăm” trenduri?
Nu cred că ne putem încă gândi atât de departe. Noi încă învăţam cum să aşezăm barul şi la ce e bună masa frigorifică. Suntem prezenţi în afară prin oameni, extrem de buni profesionişti, dar care sunt atât de buni tocmai datorită ordinii şi viziunii care există în alte ţări.
Şi se pare că suntem buni şi la design, Mihai Popescu de la Fratelli reuşind o performanţă notabilă la nivel european. Încet-încet o să ajungem şi acolo.
Cum se traduce astăzi inovaţia în domeniul ospitalităţii? Aveţi câteva exemple de succes la noi?
Digitalizare. Programul Out4Food de la City Grill. Dezvoltat în timp, fără grabă şi bine. Mai e nevoie doar de curaj să-l extindă. Cine va fi primul care va livra cu drone? J Aceasta este inovaţia!
Care sunt problemele/provocările cu care se confruntă industria hospitality din România în ultimii ani?
Lipsa de personal, lipsa de calificare, spaţii, infrastructură, legislaţie.
Există şi soluţii (sau se întrevăd soluţii) în acest sens?
Din păcate vin singure, vrem-nu-vrem. Suntem la marginea Europei şi trebuie să implementam, să updatatăm pachetul de legi. Oraşele se extind din ce în ce mai mult şi apar nevoi şi spaţii noi. Şi tot aşa. Am încredere că vom ajunge în scurt timp la zi şi o să începem să fim şi iniţiatori la un moment dat. Avem tot ce ne trebuie.
Cum descoperi care sunt nevoile clienţilor tăi, astfel încât să reuşeşti să le satisfaci cerinţele înainte ca aceştia să îţi treacă pragul?
Prin research, analiză de consumator şi urmărirea trendurilor. Primul horecar care va utiliza instrumentele cu care se joacă retailerii acela va câştiga. Până acum câţiva ani trebuia să plăteşti o pălărie de bani să afli ce e în mintea cetăţeanului. Acum nu-l mai poţi opri din sharing… Trebuie doar să ştii să analizezi ce îţi spune. Trebuie să ştii să asculţi.
Ce caută acum clienţii? Noutate, calitate, lux, experienţe?
Experienţe. Nu mai este despre mâncare, este despre food porn. Nu mai este despre muzică, este despre gaşcă. Nu mai este despre cocktailuri, este despre ce am simţit. Nu mai este despre design, ci despre ce am mirosit. Calitatea şi noutatea au ajuns să fie implicite. Nu mai poţi să faci business adevărat cu jumătăţi de măsură. Ajungi pe Facebook în 2 timpi şi 50 de review-uri negative pe TripAdvisor!
Ce înseamnă lux când vorbim despre hospitality în România? Este o nişă de succes la noi?
O, da. E adevărat că trebuie să fie un lux accesibil, dar este un segment pe care noi românii îl apreciem foarte mult. Şi avem şi antreprenori locali în segment cu rezultate foarte bune.
Legat de conferinţa Romanian Hospitality de anul acesta – care este focusul ediţiei şi ce nevoi ale industriei doriţi să preîntâmpinaţi?
În primul rând dorim să strângem cea mai mare parte a industriei şi să o aşezăm la masă. În al doilea rând, ne dorim să creăm o platformă de sharing, învăţare şi debate pentru profesioniştii din sector şi nu numai. În al treilea rând, vrem să ne unim într-o singură voce atunci când se vorbeşte despre Ospitalitate în România.
Care credeţi că sunt factorii care ar influenţa pozitiv creşterea industriei?
Turismul şi puterea de cumpărare a oamenilor. Creşterea turismului va schimba şi mentalităţile noastre. Austriecii ies de 5 ori pe săptămână să mănânce în oraş seara. Şi asta pentru că s-au obişnuit de la turiştii care sunt tot timpul prezenţi. Sibiul şi Braşovul sunt un început bun şi pentru noi. Speranţa este cea care impactează direct industria ospitalităţii. Mănânci o friptură în oraş când eşti fericit şi te simţi bine. Pleci în vacanţă cu prietenii sau familia când ştii că toate sunt în ordine.
