Materialele şi designul

 

Ca să scrii ai nevoie de cuvinte, ca să găteşti ai nevoie de ingrediente. Ei bine, în design ai nevoie în primul rând de materiale. Materialele îţi pot face designul să funcţioneze sau nu, să arate bine sau rău. 

Cu toţii avem multe idei bune de design, dar numai materialele pot face ideile să devină realitate sau să rămână o simplă schiţă. De când sunt în preajma acestei meserii am căutat să vad şi să pun mâna pe diferite materiale, să le folosesc în lucrările mele şi de fiecare dată am avut câte o experienţă, fie plăcută, fie neplăcută. 

Recunosc faptul că de multe ori simt că am cunoscut numai o parte mică din lumea materialelor şi atunci îmi deschid laptopul şi mă apuc să cercetez materiale noi şi cum anume se folosesc. 

 

Mă uit cu atenţie în jurul meu şi îmi dau seama că trăiesc într-o lume de materiale pe care nu le cunosc. Ori de câte ori simt că vreau să ies la suprafaţă într-o lucrare încerc să aduc un nou material care să surprindă privitorul ce se uită la designul meu. Ciudat, dar de multe ori aceste materiale sunt la îndemâna tuturor, diferenţa este că ele pot fi folosite în moduri neconvenţionale în proiectele abordate.

 

Lemnul, metalul, sticla, piatra, ceramica, textilele sau pielea sunt numai câteva dintre materialele ce fac diferenţa în design de fiecare dată. Numai că acestea sunt doar nişte denumiri generale pentru o lume bogată de nuanţe şi texturi. Nu în ultimul rând, ar trebui să menţionez şi lumea materialelor „high-tech”, dar la asta voi reveni. 

Tendinţele care de multe ori ne influenţează designul se învârt în jurul materialelor de mai sus. Diferenţa apare când cineva ştie să le folosească mai bine şi să le pună într-o lumină mai bună. 

Aş da lemnul ca exemplu, el găsindu-se în casele tuturor în sute sau chiar mii de chipuri. 

Dacă acum sute de ani s-a pus accent pe fineţea şi luciul de pe mobilierul de lemn lăcuit, astăzi trendul este să arătam brutalitatea şi suprafaţa aspră a unei bucăţi de lemn natur. De multe ori se refolosesc în design chiar şi bucăţile de lemn recuperate din case vechi de sute de ani. 

Nu mă surprinde faptul că una dintre cele mai valoroase modele de parchet este cel recuperat din casele vechi, unde producătorul inscripţionează intenţionat bucăţile cu data şi locul de unde au fost recuperate. 

Un alt aspect care mă încântă în ceea ce priveşte lemnul este faptul că acest material trăieşte mai mult decât ne-am aştepta. Printre profesionişti se spune că o bucată de lemn tăiat astăzi şi păstrat în condiţii optime se stabilizează (moare) în 60 de ani, moment din care practic începe o altă perioadă în utilizarea lui. Acest aspect face ca lemnul să fie unul dintre materialele preferate în lucrările mele. Nu de puţine ori am ales să folosesc materiale care să trăiască alături de beneficiarii lucrării, sa îmbătrânească şi să facă riduri. Cred ca asta dă  viaţă lucrărilor mele. Lemnul este un material care va fi folosit mereu, în orice trend de design. 

 

O mare parte din povestea lemnului se regăseşte, într-un fel, şi în cazul metalului. Trendul actual din design este folosirea metalului crud, ruginit, suprafaţa glamouroasă a cuprului sau a alamei. Toate aceste materiale au ceva în comun, trăiesc şi dacă sunt lăsate nestabilizate cu siguranţă ne vor arăta, în timp, mai multe aspecte ale lor. De exemplu, într-una din lucrările mele am avut ca temă un magazin care vindea un produs premium şi trebuia sa creez o atmosferă cu tentă naturala, dar, în acelaşi timp, preţioasă. Cuprul a fost materialul care a inspirat proiectul. Deşi metal, a adus o căldură şi o notă de preţios spaţiului. Tehnic vorbind, culoarea a adus căldură în magazin, iar reflexia a adus senzaţia de preţios. 

 

Personal nu mă încântă prea mult utilizarea materialelor din zona high-tech. High-tech-ul, din punctul meu de vedere, a fost creat fie pentru a ne uşura munca, fie pentru a ne ajuta în creaţiile care nu sunt posibile cu materialele naturale. 

Aici putem discuta despre materialele care pot fi aplicate pe suprafeţe mari fără a avea vreo urmă de îmbinare, materiale tip Corian, Compozit sau Hi-macs pentru mobilier, iar micro-topping sau pardoseala epoxidică pentru lucrările de pardoseală. 

Un alt atu al materialelor numite high-tech este faptul că rezistă mai mult, chiar dacă sunt produse tot din materiale naturale, asta datorită metodei de producţie. 

Aici putem discuta despre o gamă foarte largă de tipuri de parchet stratificat. Acest parchet, deşi este tot din lemn natural, pentru că este realizat în straturi asigură o calitate mai bună, pe o durată de timp mai mare. În mod firesc am început cu materialele care îmi plac din zona numită high-tech, dar trebuie să spun că există şi o latură a zonei high-tech pe care nu o apreciez: materialele care imită alte materiale naturale. Aici nu am prea multe de spus, căci degeaba arată a piatră daca nu este piatră… Mă bucur, însă, că în ultimii ani trendul în design s-a îndreptat spre materiale care au o poveste în spate şi care, la o atingere doar, pot să te surprindă cu un sentiment plăcut.