O afacere născută din admirație și respect pentru natură, pai din stuf: „Recomandăm Delta Dunării oricui îi place liniștea și natura. Aici le găsiți pe amândouă în cea mai sălbatică formă a lor. Dar să nu alergăm pelicanii cu barca, da?” - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Mihai și Dorinela s-au cunoscut atunci când amândoi lucrau în aceeași corporație. Nomazi digitali, atunci când a început pandemia de coronavirus s-au mutat imediat din București. Au ales să stea în Nufăru, un sătuc aflat la 15 kilometri de Tulcea. Și deja începeau să apară pentru ei noi perspective la orizont. Așa cum spun ei, „mediul urban începea să se dezlipească de pe fundul subconștientului nostru și o reuniune cu natura ne-a oferit această viziune nouă: paie din stuf”.

Mutarea lor din București nu a fost deloc neașteptată. Aveau de mult timp planuri să lase în urmă aglomerația urbană. Mihai s-a născut și a crescut în Tulcea. Așa că Delta Dunării a fost o destinație cumva normală, aproape de casă și de inimă. 

Atunci când epidemia de Covid-19 părea să fie pe final, au dat drumul unei afaceri sustenabilă cu paie din stuf. Aveau aproape în spatele casei tot ce era nevoie. De planetă știau deja că e în dureri. Așa s-a născut „pai din stuf”, o afacere românească, pornită în Delta Dunării, din admirație și respect pentru natură și planetă. Iar noi am vorbit cu Mihai Palura despre povestea lor:

Cine sunt oamenii din spatele afacerii sustenabile pai din stuf? Și cum v-ați cunoscut? 

Am început acest proiect împreună cu iubita mea, Dorinela Oaie, la începutul acestui an. Ne-am cunoscut acum cinci ani, fiind colegi de muncă într-o corporație.

Noi suntem doi nomazi digitali care odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus și având oportunitatea de a munci de la distanță, am ales să ne mutăm în unul din cele mai frumoase locuri din România, respectiv în Delta Dunării.

Mihai (pai din stuf): „Avem varianta locală a bambusului «în spatele casei»”

Cum a început povestea voastră și cine a avut ideea acestei afaceri?

Povestea a început puțin mai devreme, în vara lui 2021 când ne-a venit ideea de a face paie de băut din stuf după ce am constatat că avem varianta locală a bambusului «în spatele casei». În 2022 ne-am apucat de treabă, am înființat firma, am făcut rost de materiale, echipamente etc.

pai din stuf
Mihai s-a născut în Tulcea, iar atunci când a început pandemia s-a mutat din București în Delta Dunării împreună cu iubita sa, Dori

Spuneți că povestea acestei afaceri a început în 2022, când epidemia de Covid-19 părea să fie pe final și voi erați deja de un an în Nufăru, Tulcea. Ce făceați înainte de asta?

Înainte de pandemie locuiam în București cu job-uri full time la multinaționale. Mutarea la Nufăru a fost foarte așteptată, aveam planuri chiar de dinainte de pandemie de a lăsă în urmă aglomerația urbană.

Spuneți că aveați aproape tot ce aveți nevoie fix „în spatele casei”. Povestiți-ne puțin despre Nufăru, Tulcea…

Nufăru e un sat liniștit situat pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării la 15 kilometri de Tulcea, localitate de tranzit pentru turiștii care vor să ajungă mai departe în Deltă sau destinație pentru cei care aleg să rămână aici.

Spuneți că ați început această afacere din responsabilitate față de mediu, dar și față de comunitatea în care vă desfășurați activitatea — satele din Delta Dunării. Cum vedeți voi aceste lucruri?

Într-adevăr, considerăm paiele din stuf a fi cea mai bună și responsabilă alegere la cele din plastic pentru că sunt fabricate din stuf fără a folosi adezivi, coloranți sau alte substanțe în fabricarea lor și în felul acesta, după folosire se pot composta sau se poate arunca împreună cu fracția umedă fără niciun impact asupra mediului.

pai din stuf
Dori, unul dintre oamenii din spatele poveștii pai din stuf

Voi spuneți că paiele din stuf sunt cea mai bună alternativă la plastic pentru că impactul asupra mediului este zero. Care este procesul prin care faceți „paiul de stuf”? 

În momentul de față producția este în totalitate manuală, fiecare pai este tăiat la dimensiune, are marginile finisate pentru a îndepărta eventuale așchii apoi trece prin două etape de curățare, iar în final este uscat și tratat termic pentru a fi sigur de folosit, distrugându-se la 90 de grade Celsius toate bacteriile și microorganismele.

Eu și Dori ne ocupăm de tot, însă ne dorim după acest an, dacă lucrurile vor arăta cum ne-am propus, să mărim capacitatea de producție și în felul acesta să mai avem cel puțin doi colegi. 

Anul acesta vrem să vedem cum este primit produsul nostru de piață și să căutăm soluții de a produce mai eficient.

Citește și: S-au întâlnit în secția de ATI în timp ce-și nășteau băieții. Prietenia dintre Alexandra și Florina s-a transformat într-un parteneriat pentru modă sustenabilă. Cum sună povestea YKO-YKO sau „întoarcere la un firesc pe care l-am împopoțonat prea mult”

Spuneți că „planeta știam deja că e în dureri”. Care sunt urmările încălzirii globale pe care le simțiți și voi în Delta Dunării?

Aici se resimte nivelul scăzut al debitului Dunării care afectează navigabilitatea, lucru indispensabil pentru comunitățile unde accesul se face doar pe apă. Mai mult decât atât, seceta excesivă și ploile tot mai rare duc la deșertificarea unor zone care nu demult erau verzi.

Citește continuarea articolului 1 2 Pagina următoare »
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO