Viața în Fâșia Gaza sub microscop: Povestea oamenilor ce se află în mijlocul unei crize umanitare

Adăpostind 2,2 milioane de oameni, Fâșia Gaza are 41 km lungime și 10 km lățime, o enclavă delimitată de Marea Mediterană, Israel și Egipt.

Ocupată inițial de Egipt, Fâșia Gaza a fost capturată de Israel în timpul războiului din 1967 din Orientul Mijlociu. Israelul și-a retras trupele și aproximativ 7.000 de coloniști în 2005.

Fâșia Gaza se află azi sub controlul grupării militante islamiste Hamas, care a alungat forțele loiale Autorității Palestiniene care guverna atunci, după o izbucnire violentă în 2007.

De atunci, Israelul și Egiptul au restricționat circulația mărfurilor și a oamenilor în și din Gaza, spunând că blocarea lor este necesară din motive de securitate.

Hamas – desemnat grup terorist de SUA, UE și Marea Britanie, precum și de alte puteri – a purtat mai multe războaie cu Israelul de la preluarea puterii în Gaza.

De asemenea, a tras, sau a permis altor grupuri militante să tragă, mii de rachete în Israel și a efectuat alte atacuri mortale.

Ce a declanșat cele mai recente violențe?

Pe 7 octombrie, sute de militanți Hamas au lansat un atac fără precedent asupra sudului Israelului, ucigând cel puțin 1.200 de oameni și luând zeci de ostatici înapoi în Gaza.

Israelul a desfășurat valuri de lovituri aeriene și de artilerie asupra Gaza, în care au fost uciși peste 1.000 de palestinieni, iar trupele sale se adună pentru o operațiune la sol.

Premierul israelian a promis că va învinge Hamas în război și va „schimba Orientul Mijlociu”.

„Asediu complet”

Ca parte a răspunsului său la atacul Hamas, ministrul israelian al apărării a ordonat un „asediu complet” al Fâșiei Gaza pe 9 octombrie, adăugând: „Nu va exista electricitate, mâncare, combustibil, totul este închis”.

Mai târziu, ministrul israelian al infrastructurii a întrerupt și alimentarea cu apă a Fâșiei Gaza.

Mișcarea a înrăutățit imediat situația umanitară îngrozitoare din Gaza, unde 80% din populație avea deja nevoie de ajutor internațional.

Singura centrală electrică din Gaza a încetat să funcționeze după ce a rămas fără combustibil pe 11 octombrie, lăsând spitalele copleșite de răniți, bazându-se pe generatoare de rezervă. Se așteaptă ca unele spitale cu rezerve limitate să rămână fără combustibil în câteva zile.

De asemenea, peste 600.000 de oameni au rămas fără apă potabilă din decizia israeliană de a întrerupe alimentarea cu apă. Pompele locale de apă și sistemele de canalizare vor avea nevoie, de asemenea, de combustibil pentru a funcționa.

Închiderea trecerii de mărfuri Kerem Shalom cu Israelul a însemnat că stocurile de alimente sunt epuizate: o treime din magazinele din Gaza raportează o penurie de mărfuri. ONU spune că majoritatea magazinelor au suficientă mâncare pentru aproximativ două săptămâni.

Cel puțin 200.000 de persoane au fost strămutate, după ce au fugit de frica morții sau casele lor au fost distruse în atacuri aeriene. Majoritatea se adăpostesc în școlile ONU.

Viața în Fâșia Gaza: Pene de curent

Chiar înainte de conflictul actual, întreruperile de curent erau o situație obișnuită în Gaza, gospodăriile primind electricitate în medie doar 13 ore pe zi, potrivit ONU.

Fâșia Gaza cumpăra aproape două treimi din puterea sa de la Israel, restul fiind generat de Centrala Energetică Gaza (GPP). Dar oferta combinată a satisfăcut mai puțin de jumătate din cerere.

Pentru a face față penelor de curent, furnizorii de servicii și gospodăriile trebuie să recurgă la generatoare de rezervă. Dar nu sunt de încredere din cauza dependenței lor de combustibilul și piesele de schimb limitate, care sunt supuse restricțiilor la import, deoarece Israelul le clasifică ca având o capacitate civilă și militară „cu dublă utilizare”.

Închideri de frontieră

Civilii au puține speranțe de a putea părăsi Gaza pentru a scăpa de conflict.

Israelul a închis pe termen nelimitat punctul de trecere Erez din nordul Fâșiei, în timp ce punctul de trecere a frontierei Rafah, controlat de egipteni, din sud a fost închis pe 9 și 10 octombrie din cauza atacurilor aeriene israeliene în apropierea graniței din partea palestiniană.

Înainte de escaladarea conflictului, palestinienilor li s-a interzis să părăsească Gaza prin Israel, cu excepția cazului în care obțin un permis de ieșire eliberat de Israel. Permisele erau limitate la zilieri, oamenii de afaceri, pacienții medicali și însoțitorii acestora și lucrătorii de ajutor.

În august, 58.600 de persoane au fost lăsate să călătorească prin Erez, ceea ce a fost cu 65% peste media lunară pentru 2022, potrivit ONU.

Între timp, palestinienii care doreau să plece prin Rafah au trebuit să se înregistreze la autoritățile palestiniene cu câteva săptămâni înainte și să aplice în Egipt, care impune limite asupra numărului de emigranți și controale severe de securitate.

Egiptul a permis unui număr de 19.600 de persoane să iasă din Gaza prin Rafah în august, care a fost cel mai mare număr din iulie 2012.

Viața în Fâșia Gaza: Supraaglomerare și case deteriorate

Gaza are una dintre cele mai mari densități de populație din lume.

În medie, există mai mult de 5.700 de oameni pe km pătrat – foarte asemănătoare cu densitatea populației din Londra – dar această cifră crește la peste 9.000 în orașul Gaza.

Puțin peste 75% din populația Fâșiei Gaza – aproximativ 1,7 milioane de oameni – sunt refugiați înregistrați, potrivit ONU. Peste 500.000 dintre ei trăiesc în opt tabere aglomerate situate în teritoriu.

Conflictele dintre militanții palestinieni din Gaza și Israel și ritmul lent al reconstrucției au lăsat mulți oameni din Gaza fără locuințe adecvate.

ONU a declarat în ianuarie că din cele 13.000 de case distruse din 2014, aproximativ 2.200 nu au fost încă finanțate pentru reconstrucție. Alte 72.000 de case care au fost parțial avariate nu au primit nicio asistență pentru reparații.

Reconstrucția a fost împiedicată de accesul limitat la materiale de construcții și echipamente specializate din cauza restricțiilor israeliene privind articolele „cu dublă utilizare”.

Oficialii palestinieni spun că actualele atacuri aeriene israeliene au distrus 1.000 de case și că 500 au fost avariate atât de grav încât sunt nelocuibile.

Serviciul de sănătate sub presiune

Unitățile de sănătate publică din Gaza sunt supraîncărcate și sunt frecvent afectate de întreruperile de curent și de lipsa de materiale și echipamente medicale. Multe servicii și tratamente specializate nu sunt disponibile.

ONU spune că blocada Israelului și Egiptului, cheltuielile mai mici pentru sănătate din partea Autorității Palestiniene din Cisiordania și conflictul politic intern dintre Autoritatea Palestiniană – care are responsabilitatea pentru asistența medicală în teritoriile palestiniene – și Hamas sunt toate de vină.

Pacienții din Gaza care au nevoie de îngrijiri salvatoare sau avansate în spitalele din Cisiordania sau din Ierusalimul de Est trebuie să obțină mai întâi cererile aprobate de Autoritatea Palestiniană și apoi permisele de ieșire aprobate de autoritățile israeliene.

Din 2008 până în 2022, peste 70.000 sau o treime din cererile de permis pentru pacienți au fost amânate sau respinse. Unii pacienți au murit, de asemenea, în așteptarea unui răspuns la cererea lor.

Viața în Fâșia Gaza: Agricultura și pescuitul limitate

ONU spune că aproximativ 1,3 milioane de oameni suferă de nesiguranță alimentară și necesită asistență alimentară în Gaza, unde populația se bazează pe importuri pentru a-și satisface nevoile.

Aproximativ 22% din cele 12.000 de camioane încărcate de mărfuri pe care Israelul și Egiptul le-au permis prin punctele de trecere Kerem Shalom și Rafah în august 2023 erau provizii de alimente, potrivit ONU.

Restricțiile israeliene privind accesul la terenurile agricole și pescuitul au redus cantitatea de hrană pe care o pot produce locuitorii din Gaza.

Zonele de până la 100 m de gardul perimetral israelian, lung de 60 km sunt considerate a fi zone interzise. Fermierii nu pot cultiva nimic acolo, chiar dacă dețin pământul. Oamenii, alții decât fermierii, nu au voie pe o rază de 300 m.

Israelul impune, de asemenea, o limită de navigație în Marea Mediterană, ceea ce înseamnă că locuitorii din Gaza pot pescui doar pe o anumită distanță de țărm – în prezent între 6 și 15 mile marine (11-28 km) – perturbând mijloacele de trai a aproximativ 5.000 de pescari și lucrători ai acestora.

După începutul celui mai recent conflict, Israelul a închis Kerem Shalom și a interzis orice pescuit.

Pentru a încerca să ocolească blocada, Hamas a construit o rețea de tuneluri pe care le folosește pentru a aduce mărfuri din Egipt și, de asemenea, ca centru de comandă subteran.

Israelul spune că tunelurile sunt folosite și de militanți pentru a introduce arme și a se deplasa fără să fie văzuți de țintele aeriene.

Lipsa de apă este o rutină

Apa curată nu este disponibilă pentru 95% din populația Gazei.

Din cauza extracției excesive din acviferul de coastă și a infiltrării de apă de mare și canalizare, apa de la robinet este sărată și poluată și nu este bună pentru băut.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit cerința minimă pentru necesarul zilnic de apă la 100 de litri de persoană – pentru a acoperi băutul, spălatul, gătitul și îmbăierea. În Gaza, consumul mediu este de aproximativ 84 de litri. Doar 27 de litri sunt considerați potriviți pentru uz uman.

ONU a avertizat pe 10 octombrie că decizia Israelului de a întrerupe livrările de apă, electricitate și combustibil va duce la o lipsă gravă de apă potabilă.

Se spune că autoritățile locale îndeamnă locuitorii să conserve apa pentru a menține serviciile esențiale și că stațiile de tratare a apelor uzate au încetat să funcționeze din lipsă de combustibil, ceea ce a dus la pomparea zilnică în mare a zeci de milioane de galoane de ape uzate brute.

Viața în Fâșia Gaza: Școlile folosite drept adăposturi

Mulți copii merg la școli conduse de ONU și multe dintre ele sunt folosite ca locuri de adăpost pentru zeci de mii de oameni care au fugit de cel mai recent conflict.

Potrivit agenției palestiniene pentru refugiați UNRWA, 71% din cele 278 de școli ale sale din Gaza au un sistem „dublu schimb”, cu o tură de elevi dimineața și alta după-amiaza.

O clasă medie a fost de aproximativ 41 de elevi în 2022.

Rata de alfabetizare pentru cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani a fost de 98% în 2021.

Citește și: Ce să nu faci în Israel. 10 lucruri pe care să le eviți pentru o vacanță liniștită

Șomajul ridicat al tinerilor

Gaza are una dintre cele mai tinere populații din lume, cu aproape 65% din populație sub 25 de ani, potrivit CIA World Factbook.

Aceasta se compară cu puțin peste 20% în Londra, unde, conform datelor de la recensământul din 2021, peste 65% dintre oameni au vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

Peste 80% din populație trăiește în sărăcie în Gaza, unde nivelurile șomajului sunt printre cele mai ridicate din lume, ajungând la 45% în 2022.

Șomajul în rândul tinerilor este mult mai mare, 73,9% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 19 și 29 de ani care dețin diplome de liceu sau diplome universitare sunt fără loc de muncă.

Foto: Depositphotos.com