Viața în Yemen: Poveștile a 8 milioane de vieți afectate de un deceniu de război

Conflictul din Yemen nu a lăsat aproape niciun aspect al vieții din țară neatins, ducând la una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Global Peace Index 2022 a clasat Yemenul drept a doua țară cel mai puțin pașnică din lume, după Afganistan, iar conflictul său rămâne unul dintre cele mai mortale pentru civili prin măsuri globale. În acest articol, împărtășim instantanee ale 8 povești care spun cum au fost afectate viețile yemeniților după aproape un deceniu de război.

Refugiați în propria lor patrie

Cu aproape 4,5 milioane de persoane strămutate din 2015, Yemenul se confruntă cu cea de-a șasea cea mai mare criză de strămutări interne la nivel global. Deși strămutarea internă oferă o protecție relativă împotriva luptelor directe, ea prezintă provocări și riscuri semnificative pentru familiile strămutate forțate să trăiască în condiții precare de viață fără hrană suficientă, apă, îngrijire medicală și alte elemente esențiale. Multe familii au suferit deplasări de mai multe ori.

Citește și: Viața în Pakistan: O Călătorie în istoria și cultura uneia dintre cele mai fascinante și contradictorii țări din lume

Femeile suportă greul

Femeile și fetele din Yemen au fost adesea printre cele mai vulnerabile la efectele devastatoare ale conflictului.

Criza de opt ani a sporit riscurile existente care afectează femeile, deoarece acestea continuă să suporte în mod disproporționat consecințele crizei, inclusiv se confruntă cu niveluri ridicate de strămutare, provocări de acces la servicii și forme agravate de violență. Aproape 26% dintre gospodăriile strămutate sunt conduse de femei.

Conflictul, lipsa intensă și lipsa de servicii au lăsat multe femei însărcinate cu asigurarea și îngrijirea familiilor lor cu puțină educație, pregătire profesională sau surse de venit.

Un viitor sumbru se profilează pentru copiii yemeniți

În timpul conflictelor, copiii suferă primii și suferă cel mai mult, iar conflictul din Yemen a avut efecte asupra educației și bunăstării copiilor. Mai mult de jumătate din cei 23,4 milioane de oameni aflați în nevoie din Yemen sunt copii.

Un copil moare la fiecare 9 minute în Yemen din cauza bolilor care pot fi prevenite, a malnutriției, a deplasării și a conflictelor. Se estimează că 2,2 milioane de copii sub 5 ani necesită tratament pentru malnutriție acută, care este probabil să le împiedice creșterea.

Peste două milioane de fete și băieți yemenite de vârstă școlară nu sunt școlari, deoarece sărăcia, conflictele și lipsa de oportunități le perturbă educația. Când copiii nu fac școală, se confruntă cu multe riscuri și provocări, care pot avea consecințe grave atât asupra prezentului, cât și asupra viitorului lor.

Băieții și fetele lipsiți de educație au șanse mai mari de a fi prinși într-un ciclu al sărăciei și al potențialului neîmplinit pentru tot restul vieții. Au mai multe șanse să fie victime ale violenței, muncii copiilor și căsătoriilor timpurii.

Citește și: Viața în Tanzania: O călătorie printr-o țară fascinantă, colorată și vibrantă

Amenințarea foametei urmărește mai mult de jumătate din populație

Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU 17,4 milioane de yemeniți suferă de nesiguranță alimentară – un număr care se estimează că va ajunge, de asemenea, la 19 milioane.

Într-o țară care importă aproape 90 la sută din alimente, presiunile asupra lanțurilor internaționale de aprovizionare care decurg din criza din Ucraina au accentuat insecuritatea alimentară globală și a contribuit la creșterea prețurilor alimentelor pe piețele yemenite.

O criză gravă de deficit de apă

Chiar înainte de conflictul actual, Yemenul a fost una dintre țările cu cel mai grav stres hidric din lume. Conflictul a umbrit problemele alarmante ale deficitului de apă din țară. În plus, epuizarea treptată a surselor de apă și deșertificarea – cauzate de presiunile agricole, seceta recurentă și schimbările climatice – amenință disponibilitatea terenurilor arabile și accesul la apă curată și potabilă pentru milioane de yemeniți.

Sistemul de sănătate în pragul colapsului

Doar jumătate din toate unitățile de sănătate din Yemen funcționează pe deplin, în timp ce 21,9 milioane de oameni au nevoie de sprijin pentru a avea acces la serviciile de sănătate esențiale.

Conflictul a contribuit la izbucniri semnificative de boli transmisibile, inclusiv boli prevenite prin vaccin, cum ar fi holera, difteria, dengue, rujeola și reapariția poliovirusurilor derivate din vaccin. În plus, pandemia de COVID-19 a înrăutățit și mai mult situația sănătății.

Lipsa de personal, proviziile și echipamentele inadecvate, incapacitatea de a face față costurilor operaționale și întreruperile de curent cauzate de lipsa combustibilului pun viețile a milioane de oameni în pericol.

Prins de un declin economic devastator

Instabilitatea și insecuritatea răspândite din întreaga țară au devastat sistemele de infrastructură și serviciile publice, adâncind și mai mult criza umanitară și economică.

Anii de conflict și recesiune economică au erodat reziliența familiilor yemenite, forțându-le să adopte strategii de adaptare negative, cum ar fi acumularea datoriilor, vânzarea bunurilor și cerșetoria.

Schimbările climatice amenință viitorul țării afectat de război

Schimbările climatice și distrugerea extinsă a mediului cauzate de un conflict prelungit amenință să exacerbeze vulnerabilitățile existente în Yemen.

Conform indicelui de risc al schimbărilor climatice INFORM pentru 2022, Yemenul se află pe locul trei printre cele mai vulnerabile țări la schimbările climatice și cel mai puțin pregătite pentru șocurile climatice, după Somalia și Sudanul de Sud. În 2022, Yemenul s-a confruntat cu două evenimente meteorologice extreme succesive, variind de la condiții severe de secetă la precipitații abundente și inundații.

Citește și: Viața în Siria: Istorie, conflicte, cultura și situația economică și politică actuală

Atât inundațiile, cât și seceta pun în pericol viețile, mijloacele de trai și bunăstarea populației din Yemen, contribuind adesea la strămutări și la creșterea vulnerabilității, punând în același timp o presiune suplimentară asupra infrastructurii și serviciilor esențiale.

Sursa foto: Facebook