L-am întâlnit, pentru prima dată, la o gală de tango, în Bucureşti. Ne-am reîntâlnit, apoi, la „Malbec World Day”, eveniment organizat de Ambasada Argentinei, în fiecare an, pe 17 aprilie. Acolo, mi-a promis un interviu ceva mai amplu şi, iată, s-a ţinut de cuvânt. La începutul discuţiei, E.S. Felipe Alvarez de Toledo, Ambasadorul Argentinei la Bucureşti, a fost destul de reţinut, dar, pe măsură ce discuţia a avansat, atmosfera s-a destins în aşa măsură, încât, după vreo două ore, ne-a părut sincer rău, la amândoi, că timpul alocat s-a scurs. Cu prilejul acestui interviu, mi s-a confirmat, încă o dată, cât adevăr conţine zicala „don’t judge a book by its cover”. Îmi fac „mea culpa”, dacă înţelegeţi ce vreau să spun şi vă invit să citiţi un rezumat al dialogului pe care l-am purtat cu Ambasadorul Argentinei.
Top 3 lucruri pe care le iubiţi în Argentina
Argentinienii sunt oameni prietenoşi, au o anume flexibilitate în comunicare şi nu sunt deloc protocolari în conversaţii.
Suntem un mix de culturi şi religii. Avem, în Argentina, creştini, evrei (una dintre cele mai numeroase comunităţi la nivel mondial), musulmani, italieni (42% din populaţie), spanioli (40% din populaţie), germani, francezi, englezi şi irlandezi. Ne respectăm unii pe alţii şi acceptăm cu uşurinţă schimbările.
Suntem oameni creativi, obişnuiţi să facem faţă dificultăţilor, ştim să ne descurcăm cu puţin şi să găsim cele mai originale soluţii pentru a ne rezolva problemele.
Top 3 lucruri pe care le iubiţi în România
Românii sunt prietenoşi şi familiari. Vorbesc aici din experienţa mea personală, după un an şi jumătate în România. La începutul şederii mele aici, mergeam pe stradă şi, dacă mă rătăceam, întrebam oamenii, iar ei, de fiecare dată, se străduiau să-mi dea indicaţiile necesare, chiar dacă limba era un impediment de comunicare între noi.
Oriunde merg în România mă simt în siguranţă. Nici măcar în Argentina nu m-am simţit atât de în siguranţă. Am locuit şi la Barcelona mulţi ani: e un oraş foarte frumos, dar nu e la fel de sigur că Bucureştiul.
Natura şi peisajele din România sunt extraordinare. Sunt atât de multe locuri de vizitat. România e o destinaţie turistică perfectă şi cred ar fi binevenită o strategie naţională pentru a promova turismul. Sunt puţine locuri în Europa unde a rămas atât de multă natură sălbatică, aşa cum găseşti în România.
Aţi descoperit ceva în România care vă reaminteşte de Argentina?
Precum am mai spus, atât argentinienii cât şi românii sunt oameni foarte prietenoşi, pot să înceapă cu mare uşurinţă o conversaţie şi simţi imediat cum se creează o conexiune. Nu ştiu foarte exact de ce, poate că e vorba de „spiritul latin” care ne uneşte.
Limba romană este relativ uşor de înţeles şi de învăţat pentru un argentinian. Când am venit aici şi nu ştiam deloc limba română, înţelegeam, din start, cam 20% din cuvinte. Sunt multe rădăcini şi înţelesuri comune. Acum iau lecţii private cu un profesor, ca să pot stăpâni şi gramatica, care e destul de complicată. Îmi place foarte mult limba română.
Muzica de tango e foarte populară în România. Mi s-a spus lucrul ăsta, înainte de a veni aici. Am fost însă cu adevărat surprins să văd cât de mult iubesc românii tangoul – şi mă refer atât la muzică, cât şi la dans. Am descoperit multe grupuri de români care învaţă tango şi care organizează periodic evenimente de dans (milonga).
Top 3 locuri pe care un român ar trebui să le viziteze în Argentina (în afară de Buenos Aires)
Gheţarii din El Calafate, situaţi în provincia Santa Cruz, din Patagonia/sudul Argentinei. În perioada de toamnă din emisfera sudică (n.r. luna martie, la noi), poţi vedea magnificul spectacol al topirii lente şi al prăbuşirii gheţarilor gigantici (60 m înălţime) în lacul Argentino. (n.r. El Calafate este poarta de intrare în „Los Glaciares National Park”).
Cascada Iguazu, situată în provincia Misiones, în nord estul Argentinei, chiar la graniţa cu Brazilia. Aici, râul Iguazu, se prăbuşeşte, absolut spectaculos, de la 80 m înălţime. (n.r. cascada este semnificativ mai mare ca cea de pe râul Niagara, care are „doar” 62 m înălţime).
Regiunea de nord a Argentinei, cu oraşele Salta („cel mai spaniol oraş din Argentina”), Jujuy şi, puţin mai la nord, celebrul „Cerro de los Siete Colores” („dealul cu 7 culori”), situat lângă localitatea Purmamarca.
(n.r. către aceste 3 destinaţii e recomandabil să vă deplasaţi cu avionul, din Buenos Aires, deoarece, în Argentina, distanţele se măsoară în mii de kilometri, iar drumurile „ar putea fi şi mai bune”, după cum mărturiseşte Ambasadorul, într-un mod foarte diplomatic).
Top 3 locuri pe care un argentinian ar trebui să le viziteze în România (în afară de Bucureşti)
Braşov şi castelele Peleş şi Bran
Sibiu şi Sighişoara. Îmi plac mult oraşele medievale, fiindcă noi nu avem aşa ceva în Argentina.
Bucovina şi mănăstirile Putna, Suceviţa şi Moldoviţa
Care sunt brandurile de ţară pe care le promovează Argentina în România?
Literatura argentiniană. Ministerul de Externe al Argentinei finanţează, în prezent, traducerea în limba romană şi tipărirea cărţilor scrise de cei mai cunoscuţi autori clasici argentinieni – Jorge Luis Borges, Ernesto Sabato, Julio Cortázar, dar şi de reprezentanţii noii generaţii, cum ar fi scriitoarea Samanta Schweblin.
Filmul argentinian. Am organizat în aprilie, la Bucureşti, împreună cu Institutul Cervantes, „Zilele de film argentinian”, un festival care a durat 4 zile. Am prezentat 6 filme argentiniene, iar publicul românesc a răspuns extraordinar, sala fiind plină, la fiecare proiecţie. Atracţia românilor pentru filmul argentinian se explică atât prin calitatea actorilor, dar şi prin subiectele filmelor care sunt, de cele mai multe ori, foarte asemănătoare cu poveştile umane care se petrec în România. Filmele argentiniene sunt făcute cu bugete reduse, dar cu multă sensibilitate, naturaleţe şi creativitate.
Tangoul. Muzica şi dansul creează legături puternice între oameni şi duc la consolidarea unor comunităţi de pasionaţi. Toate acestea ajută la apropierea românilor de modul de viaţă şi de cultura argentiniană.
Vinul obţinut din soiul nostru naţional, Malbec. Ambasada Argentinei organizează, în fiecare an, pe 17 aprilie, „Malbec World Day”, un eveniment la care sunt invitaţi oameni din industria vinului, a ospitalităţii şi din presă. Este modul nostru de a promova Malbec-ul şi caracterul său unic şi facem asta, simultan, pe tot globul, în peste 100 de ambasade şi consulate ale Argentinei. Această strategie de promovare a vinului argentinian s-a dovedit a fi una de succes.
Care sunt vinurile dvs. argentiniene favorite? Le puteţi găsi în România?
Vinurile mele favorite, în Argentina, sunt Catena Zapata, Salentein şi Luigi Bosca – primul nu poate fi găsit încă în România. Dintre vinurile argentiniene prezente pe piaţa românească îmi plac, ca să dau doar câteva exemple, Trapiche, Kaiken, Bousquet şi Norton. În ceea ce mă priveşte prefer vinurile roşii, în special cele din Malbec.
Care sunt vinurile dvs. româneşti favorite?
Îmi plac mult vinurile din Drăgăşani (Ştirbey, Avincis, Bauer) şi cele din Dealu Mare (SERVE, Davino, Lacerta, Halewood). Am rămas plăcut impresionat de Crâmpoşia din Drăgăşani şi de Feteasca Neagră din Dealu Mare, căreia i-am găsit multe asemănări cu Malbec-ul argentinian.
Ce părere aveţi despre comunităţile de tango din România?
Muzica şi dansul naţional al Argentinei sunt, ambele, atât de populare aici în România, încât, sincer să fiu, nu am o foarte bună explicaţie a succesului de care se bucură. Este foarte posibil ca legăturile istorice ale României cu Franţa, să fi ajutat la propagarea tangoului, ca expresie a unui stil de viaţă sofisticat. Tangoul este şi un mod de relaţionare, el având o componentă umană care îl face foarte atractiv. În multe dansuri actuale, oamenii ascultă muzica singuri şi dansează tot singuri. În tango există întotdeauna contactul fizic şi comunicarea între parteneri, două caracteristici de natură să combată singurătatea de care suferă omul modern. În ceea ce priveşte comunităţile de tango din România, constat că sunt foarte numeroase, active şi longevive, unele având chiar şi un deceniu de activitate.
Cum aţi descrie Argentina, într-o singură propoziţie?
Argentina este o ţară generoasă, câteodată chiar prea generoasă!
Cum aţi descrie România, într-o singură propoziţie?
România este o ţară mândră, în cel mai bun sens al cuvântului!
Cine s-ar adapta mai repede: un argentinian în România sau un român în Argentina?
Adaptarea, în ambele ţări, ţine de capacitatea de a comunica, iar singura barieră o reprezintă necunoaşterea limbii. Dacă acest obstacol este depăşit, restul sunt detalii, fiindcă mentalitatea şi modul nostru de a fi sunt foarte similare, atât în România cât şi în Argentina.