fbpx

Căutare

Share this article

În apropiere de Cluj, în localitatea Baciu, l-am găsit pe Ferencz Vigh, un berar pus pe treabă care a creat Bere a la Cluj. Tuturor ne place diversitatea, atunci când vine vorba de gust. Fie că este vorba de băutură sau mâncare, ne dorim să avem parte de arome tradiționale sau originale.

Am pășit curioși în spatele acestui business să vedem cum hameiul și malțul se amestecă în pahar într-o bere, fie ea aurie sau neagră. Bere a la Cluj este o afacere locală de bere artizanală care garantează, după cum se prezintă și eticheta, un gust cosmic. Au rețetele lor speciale care alcătuiesc până astăzi 13 sortimente.

Crede în autenticitatea fiecărui berar, poți da aceeași rețetă la trei berari diferiți, dar berea rezultată va fi alta. Fondatorul Bere a la Cluj este Ferencz Vigh. Ne-a primit în fabrica sa, iar în timp ce ne arată cazanele de fermentație, spune că toată această pasiune a moștenit-o de la bunicii săi, care lucrau la Fabrica de bere din Cluj.

Berile a la Cluj
Bere a la Cluj în cele 13 sortimente create
Este o tradiție de familie sau de unde vine dorința de a face bere artizanală?

În jurul anilor ’60, când străbunicii și bunicul meu lucrau la Fabrica de bere din Cluj, îmi povesteau poveștile lor și se pare că mi s-au întipărit în minte. Străbunica mea îmi spunea cum era adus hameiul și malțul în căruțe și ce miros era peste tot. Îmi amintesc că modul în care se făcea reclama era foarte interesant. De exemplu, proprietarul s-a gândit cum să își facă cea mai bună reclamă, astfel s-a dus în Piața Matei Corvin cu niște butoaie de bere și în văzul tuturor, că acolo erau târgurile, a aruncat toată berea în canal și oamenii l-au întrebat ce face, iar el a zis că asta este berea stricată și el nu oferă bere stricată. Apoi a arătat spre căruțele cu bere bună și apoi au venit toți oamenii din piață să cumpere.

Mi-ai povestit că ai terminat Facultatea de Drept, cum de ai părăsit domeniul justiției pentru cel al berarilor?

Eu am terminat Facultatea de Drept, dar după 16 ani de lucrat în domeniu mi-am schimbat orientarea. Deși era o meserie foarte interesantă și materială, eu mi-am dorit să fac altceva pentru că am considerat că mi-a ajuns. Asta se întâmpla prin 2010, era perioada când au apărut acele beri industriale, acele mărci care au fost cumpărate de firmele internaționale mari cu tradiție de sute de ani precum Asahi, Heineken, Calsberg, dar ei fac de fapt o bere industrială.

Berea neagră ca negura nopții sau cum îi spune Ferencz Vigh Ursa Amara
Ferencz Vigh

,,Dacă dau aceeași rețetă la trei berari diferiți, vor ieși trei beri diferite, astfel ieșea diferit față de ce voiam noi.”

Cum arată începuturile pentru Bere a la Cluj?

Noi am avut senzația, nu știu dacă este una corectă sau nu, că toate berile sunt la fel și am vrut să facem altceva. Împreună cu niște prieteni am mers în Polonia, Ungaria și Germania și am cunoscut o altă percepție despre bere, mai ales despre berea artizanală. Erau altfel, aveau alt tip de gust, se simțea malțul, se simțeau acele arome din hamei. Noi cam asta voiam, astfel am tot discutat și ne-am hotărât, iar în 2016 ne-am făcut o firmă, dar având în vedere că perioada de autorizare era foarte lungă, ne-am propus să începem ca gipsy brewers, așa că am mers și am început să facem bere în Ungaria. Noi le făceam rețetele și ei lucrau pe baza lor. Însă dacă dau aceeași rețetă la trei berari diferiți, vor ieși trei beri diferite, astfel ieșea diferit față de ce voiam noi.

Care sunt etapele, de ce a durat atât de mult să primiți autorizație?

După un an am obținut autorizația de producție, antrepozit fiscal se numește pentru a putea face bere și la noi în țară, iar în 2018 am început. Pentru acel antrepozit fiscal trebuie să îndeplinești o grămadă de condiții, una dintre ele este că poate fi făcută doar de către personalul și angajatul fabricii. A durat până ne-am găsit un berar stabil, Alex a venit în 2019 și de atunci lucrăm împreună. El este foarte devotat, îi place foarte mult ceea ce face, își pune și sufletul în munca lui și nu numai noi, dar și consumatorii de bere apreciază acest lucru.

Citește și: Povestea berii Zăganu, născută la o bere. Alexandru Geamănu: „La început mergeam prin baruri, cu o sticlă de blondă în mâna dreaptă și una de brună în stânga”
Care a fost motivația din spatele acestei afaceri?

Sunt foarte mulți cărora le place o bere bună și vor altceva, așa am început să facem și noi. Am sperat că o să creștem mult mai rapid decât s-a întâmplat, a contribuit și situația pandemică. Motivația a fost că am vrut să facem o bere bună și diversificată. Între timp au apărut o grămadă de berării care fac treaba bună. În fiecare stil de bere se regăsește personalitatea proprietarilor, a maestrului berar. Într-un fel „cum îți place ție, așa faci și berea”.

Cum a fost produsă prima serie de beri?

Prima serie de bere era un Pale Ale, berea noastră Phaza Lunii, cu ea am început. După care am făcut un Porter, apoi au urmat Lager, Bitter, bere cu mango, cu ghimbir, iar până azi am ajuns la aproximativ 13 sortimente. Între timp am colaborat foarte mult cu gipsy brewers, este un tip de colaborare foarte interesantă, învățăm reciproc. Este vorba de BLACKOUT, unul dintre cei mai renumiți. El vine cu rețeta lui, noi îi facem berea, el își face propria bere și o vinde sub brandul propriu. Ideea este să ne ajutăm, nu să facem concurență. Este o colaborare care ajută la creșterea ambelor branduri.

Dozatoarele de bere unde se produce fermentația.
Dozatoarele de bere unde se produce fermentația pentru Bere a la Cluj
Prin ce se deosebește berea voastră de celelalte beri?

În principiu noi am mers pe rețetele englezești, cu rețete inventate de noi și adaptate la piața din România. Ăsta este motivul pentru care până în momentul de față am folosit malț englezesc, dar din cauza Brexitului va fi mai greu de procurat. Am început să folosim hamei din SUA și din Noua Zeelandă. Nu există unul cel mai bun, depinde de gusturi, fiecare hamei are propria sa aromă, propria caracteristică, dar le amesteci și dau gusturi diferite. La berea noastră Pale Ale folosim hamei citra, unii spun că simt un gust de grefă, alții de socată sau alte hameiuri dau gust de usturoi sau con de pin. Același hamei îl pot da la trei berari, dar pentru că pentru că le amestecă diferit și între cele trei beri va fi o diferență.

De ce nu cumperi hamei sau malț din România?

Malțurile pe care le găsim la noi nu se potrivesc rețetelor noastre, noi având beri mai mult pe linia englezească normal că încercăm să folosim malțuri englezești. Pe de altă parte am încercat să folosim la Lagerul nostru malț de la noi din țară, dar din păcate nu a ieșit acea calitate pe care am vrut noi să o obținem. Nu aș știi să îți spun ce este în neregulă, nu vreau să mă bag în discuția asta.

Fondatorul Bere a la Cluj: ,,Dacă tatăl meu de 80 de ani a reușit să ajungă la IPA, oamenii doar trebuie să facă cunoștință și să învețe. Eu zic că întotdeauna băutorii de bere artizanală sunt o categorie deschisă la minte și vor altceva.”

Ce feedback primiți de la oameni, care sunt reacțiile atunci când beau Bere a la Cluj?

Oamenii sunt foarte deschiși, important este să primească informația apoi majoritatea care încearcă, după un anumit timp ajung chiar și la o bere IPA. De exemplu, tatălui meu de 80 de ani i-am dat prima dată un Lager, după un an l-am invitat să încerce Pale Ale și nu îi plăcea inițial, dar încet, după aproape doi ani, îmi cere o bere IPA. Dacă tatăl meu de 80 de ani a reușit să ajungă la IPA, oamenii doar trebuie să facă cunoștință și să învețe. Eu zic că întotdeauna băutorii de bere artizanală sunt oameni deschiși la minte și vor altceva. Prin 2016 erau interesați cei între 25 și 45 de ani, acum s-a mai schimbat că s-a adăugat și categoria peste 45 de ani și încet, încep să se adauge și cei peste 18 ani. Se vede clar că există o influență a celor cu vârsta cuprinsă între 24 și 45 de ani.

Este acest IPA cel mai bun sortiment de bere?

Într-un fel da, Pale Ale este mai intens decât Lagerul, atât la miros și gust, dar IPA este și mai intens decât cele două. La un IPA se simte dulceața de la malț, apoi urmează amăreala și aromele de la hamei, atât la miros cât și la gust.

De unde vine ideea cu berea cosmică?

Când am început să facem berea, am avut nevoie și de un designer. Întâmplarea face că am dat peste Alec Bartoș, un designer la fel de pasionat de cosmos cum eram eu în copilărie. Aveam timbre numai cu cosmos. Astfel am încercat să ne legăm de culoarea și specificul berilor. Atunci a venit Phaza Lunii – o bere cu o culoare mai deschisă și cu gustul căruia ne-am jucat în fiecare lună – de aici Phaza Lunii. Tot așa la berea neagră ne-am gândit ce să fie și primul lucru care ne-a trecut prin cap era să facem o gaură neagră, apoi la IPA roșie am zis Pitica Roșie. La cele două tipuri de Lager am zis ca unul să fie Cosmo Băut și celălalt Astro Băut. Sau am pornit de la Ursa Mare și am zis hai să ne jucăm și am zis un Ursa Amare, după aceea ne am dus cu tot felul de idei.

Dozatoarele de bere
Dozatoarele de bere
La ce ne referim când spunem că o bere este bună?

Bere bună însemnă altceva pentru fiecare persoană, la evenimente vine lumea și mă întreabă „care este cea mai bună bere?” sau îmi spun „dă-mi o bere bună!” În momentul acela îl întreb ce îi place, pentru că pentru mine s-ar putea ca cea mai bună bere să fie berea neagră, dar s-ar putea ca lui să nu îi placă berea neagră, spre exemplu. Îmi este de ajuns să îmi zică că îi place un Pale Ale, un IPA și știu cu ce să îl servesc, iar cel care vine cu ideea „dă-mi o bere normală”, 100% nu o să îi ofer o bere artizanală, este un șoc al gusturilor prin care îl îndepărtezi.

,,Noi mergem pe calitate, ei merg pe cantitate, iar politica profitului este cantitatea. Eu sunt de părere că trebuie să ai grijă un pic și de calitate.”

Berea neagră ca negura nopții sau cum îi spune Ferencz Vigh Ursa Amara
Berea neagră ca negura nopții sau cum îi spune Ferencz Vigh, Ursa Amara
Cum de ți-ai deschis un business așa nișat? Nu ți-a fost frică că vei fi umbrit de monopilii industriei de bere?

Nu prea, ei oricum sunt foarte mari și noi suntem foarte mici în momentul de față și în design și în concepție și producție și în toate suntem absolut diferiți față de ei. Noi mergem pe calitate, ei merg pe cantitate, iar politica profitului este cantitatea. Eu sunt de părere că trebuie să ai grijă un pic și de calitate. La noi s-a întâmplat invers, dar în timp, am reușit să creștem și feedbackul primit din piață este că în ultima vreme calitatea și cantitatea berii noastre au crescut foarte mult. Depinde de atitudinea pe care o adopți față de propria producție. Nu pot să spun că nu mi-a fost frică, dar mi-a dat de gândit.

Îți dorești să crești aproape de nivelul marilor fabrici de bere?

Normal că trebuie să creștem, dar la nivelul acela nu vreau să ajung pentru că acolo va fi foarte greu să păstrezi calitatea berilor artizanale. Berile artizanale sunt nefiltrate, nu se folosește adaos, este o bere păstrată la fermentație. Se folosește malț și hamei și nu concentrat de malț și hamei. Noi mergem pe o altă viziune, vrem să fim cât mai naturali posibil și să oferim o bere care a doua zi nu ne dă o durere de cap sau balonare, pentru că noi folosim dioxidul de carbon prin fermentație nu prin adăugire.

De ce nu găsim bere artizanală în supermarketuri?

În supermarketuri este foarte greu de intrat pentru că ideea este să scadă foarte mult prețul unei beri. În momentul în care tu păstrezi calitatea, prețul este sus, dacă aș lăsa din calitate m-aș duce mai jos cu prețurile și aș putea intra în supermarketuri, dar în momentul ăla nu mă mai difer față de ceilalți. Iar în supermarketuri raftul unde sunt puse berile nu sunt păstrate la 46 grade, iar tipul ăsta de beri în funcție de cum sunt păstrate se pot strica. Dacă vinzi ceva de calitate îndoielnică, ce mai rezolvi?

Cum v-a afectat pandemia?

Timp de trei luni am încercat să vindem online, lucru care ne-a asigurat un venit absolut minim prin care ne-am plătit o parte dintre angajații care au mai rămas, pe restul i-am pus în șomaj. Am reușit cât de cât să supraviețuim, colaborând cu gipsy brewers. Acum cred că cea mai mare problemă este că guvernul, într-adevăr, a hotărât niște programe pentru HoReCa, dar a uitat că în spatele HoReCa există și categoria producției de bere care nu intră în categoria HoReCa și atunci noi nu avem nici o șansă să primim sprijin financiar. Pe de altă parte, fiind producătorii de alcool nu beneficiem de niciun sprijin, din două părți am rămas pe din afară peste tot.

Citește și: Cum au lăsat două profesoare catedra pentru a fonda cel mai mare business cu bere artizanală românească: aventura The Beer Institute
Cât de mult depindeți de festivaluri și evenimente?

Nu depindem foarte mult, în schimb reprezintă un element important în categoria veniturilor și un loc de reclamă. Neexistând, trebuie să vindem în locațiile HoReCa, care de asemenea s-au împuținat. Cred că este un recul destul de puternic, am ajuns ca la începutul anului 2016, reîncepem totul cum s-ar spune. Eu înțeleg că nu este o industrie mare a producătorilor de bere artizanală, dar totuși este un segment care a fost în creștere și a asigurat multe locuri de muncă.

Te simți sprijinit în România?

Nu prea, având în vedere că la toate programele de sprijin suntem eliminați pe motiv că suntem producători de alcool sau că avem capitaluri proprii negative. Pe de altă parte nu faci parte din categoria CAEN-ului din HoReCa, deci ai ieșit din toate schemele de sprijin.
Cei care au curaj în ale gustului intens și amărui în momentul de față pot încerca Bere a la Cluj în București la 100 de beri, în Cluj-Napoca la Restaurantul Miko, Camino, Sisters, Bleriot, Flying Circus, Joben Bistro, Kaja Tanya, L’Alchimiste, cinematograful Victoria, magazinele Liquer Store, Top Drinks, Borsarock și în Târgu Mureș la Jazz&Blues Club, Butcher’s Kitchen, White Horse.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO