3 ani de la #Colectiv. Sistemul de sănătate din România vs cele mai dezvoltate 5 sisteme de sănătate din lume

• 30 noiembrie 2015, ora 22:33, în urma unui foc de artificii, se aprinde spuma acustică din clubul Colectiv unde era în plină desfășurare concertul trupei Goodbye to Gravity.
• Bilanțul tragediei: 65 de morți (24 de tineri au murit pe loc) și 186 de răniți
• În urma tragediei se fac destituiri, încep procese, Guvernul Ponta își dă demisia
• Azi, la 3 ani de la incendiul din Colectiv, banca de grefe de piele a României s-a închis.
• Secția de arși a Spitalului de Urgență Floreasca care a costat peste 8 milioane de lei (din care 3,4 milioane de lei doar pentru barocameră) nu poate fi folosită nici azi.
• Procesul ce judecă dosarul Colectiv se va relua deoarece judecătorul care a instrumentat cazul s-a pensionat.
• Fostul Ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu se relansează în cariera politică, cu surle și trâmbițe.
• Răniții din Colectiv au de luptat cu traumele rămase în urma incendiului (traume fizice și psihologice), dar și cu nepăsarea statului român. Au nevoie în continuare de tratament și îngrijire, însă statul le spune că trebuie se descurce singuri.
• Actualul Ministru al Sănătății, Sorina Pintea a declarat zilele trecute la TVR că la ora actuală România nu poate trata 60 de pacienți cu arsuri, nu poate trata nici măcar 30 de pacienți cu arsuri grave.
• De ce? Ce se întâmplă cu sistemul nostru de sănătate?
• În lume, conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății, țările cu cele mai bine dezvoltate sisteme de sănătate sunt: Danemarca, Suedia, Canada, Marea Britanie și Germania.
• România ocupă locul 99 din 190 la clasificarea sistemului de sănătate. Înaintea noastră sunt țări precum Trinidad Tobago, Albania sau Boznia Herzegovina, iar după noi, țări precum Pakistan, Sudan, Kenia sau Uganda.

În dimineața zilei de 31 decembrie, mi-am făcut o cafea și, ca în oricare dintre dimineți, am deschis telefonul și am intrat în aplicația de Facebook. Mulți dintre prietenii mei postaseră că sunt bine. Abia apoi mi-au intrat în feed paginile de news pe care le urmăresc și am aflat că a avut loc un incendiu în clubul Colectiv. Am avut un sentiment de groază, aproape o durere fizică m-a străfulgerat gândindu-mă la cei care au fost acolo. Mi-am sunat imediat una dintre cele mai bune prietene: era iubita basistului trupei Goodbye to Gravity. Mi-a spus că ea e bine, că în momentul incendiului era aproape de ieșirea din club și a scăpat astfel nevătămată, dar că Alex (Alex Pascu) e în spital. Am sunat-o câteva ore mai târziu și mi-a zis că și Alex e bine, așa au liniștit-o medicii, în plus „a ajuns la spital pe picioarele lui, conștient”. Nu avea de unde să știe ce ravagii pot face arsurile și intoxicația cu monoxid de carbon așa că acest argument „că a ajuns pe picioarele lui” era unul extrem de liniștitor. Câteva zile mai târziu starea lui s-a agravat iar părinții lui au insistat să fie mutat într-un spital din străinătate. A murit pe drum.

Ea nu a suferit răni fizice, dar cred că oricare dintre noi putem încerca să ne imaginăm trauma emoțională căreia a trebuit să-i facă față. În afară de Alex, în noaptea aia s-au prăpădit o mulțime de prieteni de-ai ei.

Azi se împlinesc trei ani și chiar dacă focul s-a stins în acea noapte, el mistuie în continuare sufletele celor rămași, cei care au supraviețuit cu arsuri în urma incendiului, sau ale părinților ce și-au îngropat copiii.

Incendiul de la Colectiv a fost o eroare umană ce putea fi prevenită dacă niște oameni își făceau treaba cu simț de răspundere, așa cum fiecare dintre noi ar trebui să ne facem job-ul. Dar cine s-a gândit la asta?

Apoi, medicii, când a venit rândul lor, au încercat să-și facă treaba, majoritatea dintre ei s-au implicat emoțional și au făcut tot ce era omenește posibil pentru a-i salva pe „acești copii”. „Omenește posibil” în condițiile date. Ministrul Bănicioiu a apărut a doua sau a treia zi la televizor și a declarat că România gestionează foarte bine situația, că nu avem nevoie de ajutor din partea nimănui, că avem tot ce ne trebuie. Toți răniții din Colectiv care au ajuns în spitale din străinătate erau purtători de infecții nosocomiale.

Îmi imaginez că dacă aș fi în locul unui părinte al cărui copil a murit după Colectiv, mi-ar fi extrem de greu să trec mai departe, mi-ar fi aproape imposibil să-mi depășesc frustrările și să-mi accept neputința, dar mai ales să-mi răspund cu certitudine la întrebarea: copilul meu a murit din cauza arsurilor sau din cauza infecțiilor intra spitalicești?

Azi, după 3 ani, chiar actualul Ministru al Sănătății recunoaște că o tragedie asemănătoare cu cea din Colectiv, ne-ar băga în colaps. România nu poate în continuare să trateze 60 de arși simultan. Nu poate nici măcar 30, susținea Sorina Pintea zilele trecute într-o emisiune la TVR.

De ce? Ce se întâmplă cu sistemul nostru de sănătate și ce au alții și noi nu?

În funcție de clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății, am ales azi să vorbim despre primele cele mai dezvoltate 5 sisteme de sănătate din lume.

Cele mai dezvoltate 5 sisteme de sănătate din lume:

1. Danemarca

Sistemul de sănătate din Danemarca este unul de o calitate excepțională, subliniază international.commonwealthfund.org și se finanțează predominant din taxele plătite de către cetățenii țării. Danemarca are una dintre cele mai mari cote de impozitare din lume, dar cercetările au constatat că danezii sunt, în general, fericiți să plătească impozite mari în schimbul unor beneficii sociale publice bune, care includ un sistem de îngrijire medicală care le oferă asistență medicală gratuită. Toți rezidenții permanenți au dreptul la un card național de asigurări de sănătate, iar majoritatea consultațiilor și tratamentelor sunt gratuite.

• Danemarca are 5,6 milioane de locuitori. Dintre aceștia 18% au peste 65 de ani, 17% sunt fumători și 14% sunt predispuși către obezitate.
• Danemarca înregistrează anual, în medie, 5000 de dolari pentru fiecare locuitor, cheltuieli medicale.
• Danemarca are 3,7 medici la 1000 de locuitori
• Cheltuieli de spitalizare decontate anual: 14.105 dolari

2. Suedia

Sistemul de sănătate al Suediei este caracterizat de o calitate foarte bună a serviciilor medicale și de cheltuieli pentru aceste servicii peste medie. Țara se bazează pe o proporție mare de medici și pe o rețea de sănătate bine pusă la punct, formată din spitale publice și clinici private. Chiar dacă plățile sunt în avans, sub formă de taxe, acestea sunt rezonabile, iar locuitorii se bucură de rețete gratuite. Doar vreo 600 de mii de suedezi urmează un plan privat de asigurări de sănătate, iar acesta, de obicei, este acoperit de companiile angajatoare pentru a-i ajuta pe asigurați să nu mai stea la cozi pentru tratament.

• Populația Suediei este de aproximativ 10 milioane de locuitori. Dintre aceștia doar 19% au peste 65 de ani, 12% sunt fumători și 12% sunt predispuși către obezitate.
• Cheltuielile pe cap de locuitor pentru asigurații sistemului de sănătate Suedez se ridică la aproximativ 5300 de dolari anual.
• Suedia are 4,1 medici la 1000 de locuitori

3. Canada

Sistemul său universal, finanțat din fonduri publice, este un grup de planuri de asigurări de sănătate socializate care oferă acoperire tuturor cetățenilor canadieni și rezidenților permanenți. Fiecare cetățean are acces la îngrijire medicală preventivă, tratamente medicale, spitalizare și chirurgie dentară. Canada se laudă cu o remarcabilă speranță de viață ce poate fi pusă pe seama unui sistem medical eficient.

• Canada are aproape 36 de milioane de locuitori, dintre care 15,7 au peste 65 de ani, 14% sunt fumători și 26% încadrați la stadiul de obezi.
• Canada înregistrează peste 14 mii de dolari anual, cheltuieli medicale pe cap de locuitor.
• Are 2,5 medici la 1000 de locuitori

4. Marea Britanie

Marea Britanie are un sistem de sănătate foarte bine pus la punct, finanțat în special din taxele generale. Un foarte mic procent provine din impozitul pe salarii pe care cetățenii îl plătesc pentru a acoperi asigurarea de sănătate. Acoperirea asigurării medicale este universală pentru fiecare cetățean și rezident.

Toți furnizorii de servicii medicale, inclusiv instituțiile, trebuie să fie înregistrați în cadrul unui organism numit CQC (The Care Quality Commission), un fel de Colegiul Medicilor, care monitorizează performanța utilizând standardele de calitate stabilite la nivel național și investighează furnizorii individuali atunci când se pune problema (de exemplu, de către pacienți).

Din 2014, Marea Britanie a introdus o serie de reforme în Sănătate pentru a face sistemul cât mai funcțional. Acestea includ programe pilot în întreaga Anglia pentru a testa noi modele de îngrijire cunoscute sub numele de „avangarde”. Până în prezent, există 50 de site-uri de avangardă care testează astfel de inovații, cum ar fi îngrijirea primară îmbunătățită, asistența medicală îmbunătățită în casele de îngrijire pe termen lung, îngrijire comunitară și rețele pentru îmbunătățirea asistenței medicale de urgență.

• Marea Britanie are aproape 65 de milioane de locuitori, dintre aceștia peste 17% au peste 65 de ani, 19% sunt fumători și 26% sunt încadrați la risc de obezitate.
• Cheltuielile medicale anuale pe cap de locuitor se ridică la 4000 de dolari.
• Sunt 2,8 medici la 1000 de locuitori.
• Sistemul medical electronic este folosit în proporție de 98%.

5. Germania

Asigurarea medicală în Germania este obligatorie pentru toți cetățenii și rezidenții. Asigurarea medicală este furnizată de două sisteme:

• Fondurile de asigurări de sănătate concurente, non-profit, („fondurile de asigurări sociale de sănătate” – erau 118 în ianuarie 20161) în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
• Asigurare de sănătate privată substitutivă.

Statul deține majoritatea spitalelor universitare, în timp ce municipalitățile joacă un rol în activitățile de sănătate publică și dețin aproximativ jumătate din toate paturile de spital. Cu toate acestea, diferitele niveluri de guvernare nu au practic nici un rol în finanțarea directă sau furnizarea asistenței medicale. În mare măsură, regulamentul este delegat unor asociații autonome din cadrul fondurilor de boală și asociațiilor furnizorilor, care sunt reprezentate împreună de cel mai important organism, Comitetul mixt federal.

Poate cel mai important de menționat este faptul că începând din anul 2012, Germania a pus la cale o reformă a sistemului de sănătate ce prevede îngrijirea pe termen lung a persoanelor ce au nevoie de acest lucru, iar aici intră și arșii.

• Populația Germaniei numără aproximativ 81 de milioane de locuitori din care aproximativ 21% au peste 65 de ani, 21% sunt fumători și doar 16% prezintă risc de obezitate.
• Chletuielile anuale pe cap de locuitor privind serviciile medicale, ajung la peste 5000 de dolari.
• Germania are 4,1 medici la 1000 e locuitori.

Pentru a completa acest top până la 10, trebuie să adăugăm pe listă, în ordinea performanței sistemelor medicale: Olanda, Australia, Franța Austria și Noua Zeelandă.

Statistici pentru România:

• 57 de mii de medici, adică 2,9 medici la 1000 de locuitori
• Pe baza unei statistici publicate de Indexul European al Consumatorului de Sănătate ce a mizat pe chestionare completate chiar de pacienţi, România a ieșit pe ultimul loc în Europa, având cel mai slab system de sănătate.
• Cheltuielile cu sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din Europa conform aceluiași studiu.
• România se află pe primul loc în topul țărilor cu cele mai multe infecții intra spitalicești, cea mai mare rată a mortalităţii infantile şi se află pe primele locuri la mortalitatea cauzată de cancer şi de bolile cardiovasculare.