Căutare

Share this article

Cine a avut o idee de afaceri știe cât de greu este începutul. Și cine a pornit pe acest drum știe cât de multă nevoie ai de ajutor. Așa că, pentru orice tânăr antreprenor, televiziunea le oferă o șansă numită „Imperiul Leilor”.

Pregătește-ți planurile de afaceri, fă-ți curaj și o prezentare atractivă și poate un investitor te va ajuta. Emisiunea este, începând din 12 februarie, în fiecare miercuri la Pro TV. Dar ideea a mai fost în România, la TVR. Se numea „Arena Leilor” și pleca de la formatul internațional „Dragon’s Den”. În show-ul de la TVR, antreprenorii își prezentau ideile în fața a trei oameni de afaceri din diverse domenii. Astăzi, aceștia au în față cinci milionari. „Imperiul Leilor” se bazează pe formatul „Shark Tank”, iar aici potențialii investitori se numesc „rechini”.

„Imperiul Leilor” este o emisiune care ajută tinerii antreprenori să își valideze ideile de afaceri și să primească finanțare de la oameni de afaceri cunoscuți. Aceștia trebuie să vină în emisiune cu o propunere exactă de finanțare, încercând să convingă unul sau mai mulți potențiali investitori să aloce suma cerută pentru proiectului lor.

Iar misiunea nu este deloc ușoară, tocmai de aceea trebuie să prezinte planuri și cifre de afaceri bine documentate și să răspundă cu mare dibăcie și prezență de spirit la toate întrebările acestora.

În România cei cinci rechini sunt Cristian Onețiu (Life Care), Dragoș Petrescu (City Grill), Daniela Marișcu (Aqua Azur), Mohammad Murad (Phoenicia Hotels) și Monica Cadogan (vivre.ro). Însă numele și averile lor nu se compară cu cele ale rechinilor de peste ocean. În America averile celor șase rechini din „Shark Tank” se ridică la peste 5.7 miliarde de dolari: Kevin O’Leary (400 milioane de dolari), Barbara Corcoran (80 milioane de dolari), Daymond John (250 milioane de dolari), Robert Herjavec (200 milioane de dolari), Kevin Harrington (450 milioane de dolari), Mark Cuban (4.3 miliarde de dolari) și Lori Greiner (100 milioane de dolari). Iar printre investițiile acestora se numără Doorbot – cumpărată de Amazon, Scan – cumpărată de Snapchat, Breathometer – prima companie în care toți cei cinci rechini au investit, Groove Book – cumpărată de Shutterfly sau Talbott Teas – cumpărată de Jamba Juice.

Dar de unde a plecat emisiunea? Și care sunt secretele din spatele ei?

Citește și:

5 secrete din spatele fenomenului mondial „Imperiul Leilor”

1. „Shark Tank”, numele original al formatului, a început în Japonia

Formatul „Shark Tank” a preluat ideile unui reality show numit „Money Tigers” care a debutat în 2001 în Japonia. 4 ani mai târziu, o companie de producție din Marea Britanie a creat versiunea britanică a formatului, numind-o „Dragon’s Den”. Emisiunea a trecut apoi oceanul, inițial în Canada, unde Robert Herjavec și Kevin O’Leary erau doi dintre rechini și abia apoi în America, cu aceeași doi oameni de afaceri în echipa de producție.

Astăzi, formatul este prezent în țări precum Cehia, Finlanda, Polonia, Spania sau, bineînțeles, România.

2. Inițial, emisiunea nu a fost una de succes

În America, primul sezon din „Shark Tank” nu a intrat nici măcar în primele 100 de emisiuni din prime time, judecând după audiențe. Succesul a venit abia după ce miliardarul Mark Cuban – averea lui este estimată la peste 4 miliarde de dolari, deținând compania de producție Magnolia Pictures și echipa de baschet Dallas Mavericks – a intrat în echipă în sezonul al doilea. Sezonul 5 a atras nu mai puțin de 8 milioane de telespectatori săptămânal, iar astăzi emisiunea se află în sezonul 11.

3. Ideile cele mai simple sunt cele mai de succes

În timp ce mulți antreprenori vin în fața rechinilor cu tot felul de aplicații mobile sau produse care se bazează pe tehnologii inovatoare, ideile simple par să aibă cel mai mare succes. De exemplu, în America o idee extrem de simplă propusă de compania ScreenMend viza repararea plaselor de la geamuri. Iar ideea lor care a plecat de la 4,000 de dolari a ajuns la o vânzarea a business-ului, după un an, pentru 1 milion de dolari. Același drum l-a luat și buretele ScrubDaddy care a ajuns să aibă vânzări de 50 de milioane de dolari, transformându-l în cea mai de succes prezență din emisiune.

De altfel, și „Imperiul Leilor” din România ne-a demonstrat cum o aplicație care își dorea să aducă cutii cu prăjituri oamenilor care plăteau un abonament lunar a fost, în final, transformată și vândută într-o simplă cofetărie. Deci, ideile cele mai simple și mai ușor de implementat sunt, fără doar și poate, mai aproape de reușită.

4. Rechinii pot da înapoi. Dar, la fel, o pot face și antreprenorii.

Ofertele pe care oamenii de afaceri le fac în emisiune nu se traduc automat într-un contract semnat. Au existat situații în care rechinii și-au retras investiția, argumentând că, după o analiză mai atentă, nu au văzut același potențial din timpul emisiunii.

Și același lucru se întâmplă și în cazul antreprenorilor. De altfel, omul de afaceri Robert Herjavec care este rechin în emisiunea de la ABC spune că în 90% dintre cazuri, antreprenorii sunt cei care renunță la ofertă. De exemplu, Mark Cuban a oferit 200,000 de dolari pentru a cumpăra compania evREwares de la Ellie Brown și Becca Nelson. Și, deși inițial acestea au fost de acord să vândă, după emisiune s-au răzgândit, așa că tranzacția nu s-a mai făcut niciodată.

5. Ca în viață, rechinii sunt foarte flămânzi.

La propriu. Emisiunea de peste ocean se spune că se filmează în timp de zece zile consecutive. Iar miliardarii par să asculte propunerile de business fără prea mari pauze. Așa că, de cele mai multe ori sunt extrem de flămânzi. Și atunci când vreun antreprenor le oferă mâncare, sunt foarte încântați. La fel s-a întâmplat și la „Imperiul Leilor” atunci când rechinii noștri au fost invitați să mănânce zacuscă sau dulceață de doi antreprenori care voiau să facă o aplicație pentru cei care așteaptă pachet de acasă.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO