Căutare

Share this article

Anita Sterea este o tânără îndrăgostită de orașul în care s-a născut, Bucureștiul, o absolventă de istorie și sufletul unui ONG, Interesting Times, care, de 10 ani deja, organizează evenimente cu precădere pietonale, tururi ghidate prin oraș, în special pentru publicul străin sau român, interesat de istoria acestui loc.

Anita și colegii ei sunt ghizi pentru toți cei care, ajunși în București cu prilejul Festivalului Enescu, vor să descopere mai mult decât muzica sălilor de concerte.

Am discutat puțin despre fața ascunsă a acestui loc și misterele mahalalelor bucureștene. Iată ce-am aflat!

Cui se adresează aceste tururi pietonale gândite în contextul Festivalului George Enescu?

Vom avea două categorii de tururi pietonale, pentru publicul român și pentru cel din străinătate, fie că sunt muzicieni sau public ce călătorește special la București pentru acest eveniment.

Mai există o categorie de tururi, care se referă la o zonă ascunsă din București, care are și ea o componentă muzicală, dacă ne gândim la muzica lăutărească a mahalalelor, până la muzica bisericească. Dar vom vorbi și despre dezvoltarea orașului din sec XIX, despre cartierele care încă păstrează elemente din Micul Paris și avem foarte multe lucruri din Belle Epoque acolo, dar vom merge și mai mult în poveste și vom dezvălui conceptul de mahala, rolul bisericilor în comunități.

Urban Adventures, cu Anita Sterea

Și dacă îmi spui mai multe despre implementarea acestor tururi și, să zicem, eu sunt unul dintre turiști: la ce să mă aștept?

Toate tururile sunt gratuite și sunt oferite în parteneriat cu Festivalul George Enescu și cu Raiffeisen Bank și vor fi promovate pe canalele media consacrate și vor apărea și în aplicația festivalului. Așa încât, după ce te informezi despre tur, vei afla și locul de unde începe turul și la ce oră exact și ni te vei alătura. În principiu, ele se vor desfășura în weekend, dimineața și după-amiaza, la o oră și un loc fixate și comunicate ca atare.

Mahalaua este un element specific al Bucureștiului dar cu un profund sens peiorativ. Tu însă alegi să ne-o promovezi în lumină bună. Ajută-ne să o vedem un pic prin ochii tăi!

Întâi de toate, hai să înțelegem ce înseamnă mahala, cuvântul. Înseamnă „parte de oraș”. Noi îl vedem azi în această lumină proastă, pentru că acest concept, de „parte de oraș”, s-a pierdut.

Mahalaua a avut întotdeauna în centru biserica și în foarte multe cazuri mahalaua preia numele bisericii. Este de fapt un micro-cartier. Aceste mahalale se învecinează foarte ușor: gândește-te la zona Negustori, Popa Soare, Sfântul Ștefan, unde deja avem trei biserici, deci trei mahalale.

Urban Adventures, cu Anita Sterea

Într-o mahala ajung să locuiască oamenii care vin la București pentru un loc de muncă, care preferă să rămână în oraș pentru a-și dezvolta viața socială și familia, dar nu au unde să locuiască. Stau într-un han pentru o perioadă de timp, după care caută un loc al lor. Cine în ajută? Preoții.
Pe de altă parte, preotul, când primește permisiunea de a ridica biserica în care slujește, primește și o bucată de pământ pe care parohia cultivă diverse legume și fructe. Astfel, in trecut, rodul era vândut, iar cu banii respectivi biserica își susținea cheltuielile. Fiindcă atunci când cineva vine să îți ceară ajutor, trebuie să îl ajuți, acesta este rolul bisericii.

Urban Adventures, cu Anita Sterea

Iar biserica ajungea fie să construiască niște locuințe sociale, fie ajungea să ofere mici bucățele de pământ familiilor care voiau să își facă o casă.

Așa se face că, dacă ne uităm la oraș de sus vom vedea că la noi, în zonele vechi, străzile nu sunt drepte, ci șerpuiesc după cum au fost construite locuințele. Totdeauna la noi mai întâi s-a făcut casa și pe urmă strada.

Cum de și-a căpătat acest sens peiorativ cuvântul mahala?

S-a întâmplat asta fiindcă în secolul XIX mahalaua, acea parte de oraș, devine de fapt o parte „la marginea„ orașului. Și cumva, acolo la margine, avem de toate, ca într-un mic orășel unde se întâmplă de toate: bârfe, prostituție, criminalitate, veselie, petreceri. Așa încât, încet-încet cuvântul este folosit din ce în ce mai rar și în sensul lui negativ.

Communism Tour, cu Anita Sterea

Atunci care era centrul și cum de vedea acest „centru” mahalaua Popa Soare ca fiind mahala?

Bucureștiul se dezvoltă concentric și destul de repede centrul orașului înglobează aceste mahalale. Popa Soare este prezentă în București la 1870, când era margine, dar 100 de ani mai târziu este deja centru. Practic într-un principiu al dominoului, centrul se dezvoltă foarte repede. Gândește-te că oborul era în afara orașului.

Biserica a avut un rol foarte important în dezvoltarea orașului în secolele XVII-XVIII. Cei care aveau puterea financiară să ctitorească o biserică o făceau din două motive: o dată pentru că puteau să o facă, apoi au remarcat că biserica oferă ajutor, dacă ajungi la senectute și nu are cine să te îngrijească. Și aș spune acum despre Spitalul Colțea, care a apărut în complexul ce avea în mijloc o mănăstire.

Urban Adventures, cu Anita Sterea

În mentalitatea acelor vremuri ctitorii de biserici aveau viață veșnică și până acum ctitorii sunt menționați duminica la liturghie.
Unul dintre cele mai importante roluri ale bisericii în acele vremuri era cel educațional. Preoții îi învățau carte pe copiii care își doreau asta, iar Școala Sfântu Sava, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ de la noi a luat ființă în cadrul Bisericii Sf. Sava.

Iar dacă ne gândim și mai mult la rolul politic al bisericii în acele vremuri, aș mai zice că Mitropolitul era cel care îi ținea locul Domnului atunci când acesta era plecat peste hotare.

Urban Adventures, cu Anita Sterea

 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO