Ce este permafrostul și ce impact înfricoșător are asupra omenirii: mega tone de carbon și viruși și bacterii străvechi ar putea fi eliberate în atmosferă

Poate că nu știi ce este permafrostul, dar topirea lui, care avansează din cauza schimbărilor climatice și a atins un punct critic, ar putea avea consecințe grave pentru viitorul nostru, al tuturor. Acest pământ permanent înghețat, situat în zone circumpolare din Canada, Alaska, Siberia și în alte părți, a acționat ca un absorbant de carbon de mii de ani și dacă se dezgheță ar putea elibera cantități mari din acest gaz, amplificând problema încălzirii globale.

Schimbările climatice afectează deja întreaga lume sub forma unor evenimente meteorologice extreme, dintre care unele au ținut titlurile ziarelor în ultima vreme. În spatele acestor fenomene se află creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) determinată de activitățile umane, care au dus la încălzirea planetei cu 1,1ºC din perioada 1850-1900 până în prezent, potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Pe lângă amenințările sub formă de valuri de căldură, ploi torențiale sau uragane, mai există o amenințare, mai serioasă și mai puțin discutată, care pândește după colț: topirea permafrostului. Pe măsură ce temperaturile cresc, acest strat permanent înghețat se va topi și se vor elibera giga tone de gaze, cum ar fi carbonul și metanul, precum și virușii și bacteriile antice, rezultând consecințe grave atât pentru regiunile în care se află, cât și pentru planeta în ansamblu.

Ce este permafrostul?

Permafrostul este un teren care a fost înghețat de cel puțin doi ani și este format din sol, roci și sedimente amalgamate într-un întreg de gheață, care acționează ca ciment. Acesta poate varia în adâncime de la câțiva centimetri până la sute de metri și este acoperit de așa-numitul strat activ, un strat de pământ la suprafață care se topește vara.

Cea mai mare parte a permafrostului de astăzi s-a format în timpul epocii glaciare și, datorită vârstei sale, a acumulat cantități mari de metan și carbon – principalele GES – din materia organică descompusă din interiorul său. Potrivit unor surse, cantitatea de carbon reținută în permafrost este aproape dublă față de cantitatea din atmosferă. Prin urmare, dezghețarea sa și eliberarea de gaze, în consecință reprezintă o amenințare serioasă în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Unde se găsește permafrostul?

Datorită temperaturilor scăzute necesare formării sale, permafrostul este un fenomen endemic climatelor reci. Mai exact, cea mai mare parte a permafrostului Pământului se găsește în emisfera nordică – Siberia, Tibet, Groenlanda, Alaska etc., care găzduiește aproximativ 23 de milioane de km2 conform Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC) – ceea ce este echivalent cu 25 % din suprafața terestră a Pământului în această parte a lumii. În emisfera sudică, poate fi găsit în locuri precum Anzi, Alpii de Sud și Georgia de Sud, printre altele.

De asemenea, merită menționat că există și permafrost sub apă. În special, o parte a fundului oceanului Arctic din jurul Polului Nord este înghețată. Acest permafrost submarin s-a format acum mai bine de 11.000 de ani, în timpul erei glaciare, în regiuni care se aflau la suprafață și au fost înecate sub apă la sfârșitul glaciației.

Motivele pentru care se topește

Permafrostul planetei se topește, iar principalul vinovat este creșterea temperaturii medii a Pământului. De fapt, situația este mai gravă decât se credea anterior. O echipă internațională de oameni de știință a studiat topirea permafrostului din Siberia și Canada și a avertizat că se va dezgheța cu 20% mai mult decât au anticipat cercetările anterioare.

Potrivit studiului, publicat în revista Nature Climate Change, o creștere a temperaturii globale cu 1°C peste nivelurile preindustriale ar duce la o pierdere de permafrost puțin mai mare decât dimensiunea Indiei, care este de aproape patru milioane de km2, în timp ce creșterea cu 2ºC ar duce la pierderea a 40 % din permafrostul din lume. Dacă Acordul de la Paris este îndeplinit, care stabilește obiectivul de a menține încălzirea globală sub 2 °C prin scopul limitării acesteia la 1,5 °C, o mare parte din permafrostul planetei ar fi salvată.

Consecințele topirii permafrostului

Topirea permafrostului are consecințe catastrofale pentru planetă și pentru viață:

Eliberarea de gaze cu efect de seră

După cum s-a menționat mai sus, permafrostul deține gigatone de metan și dioxid de carbon în subsol. Eliberarea lor treptată ar duce la o accelerare a încălzirii globale care, la rândul său, ar accelera topirea permafrostului rămas – un fenomen cunoscut sub numele de ciclul de feedback al carbonului permafrost.

Eliberarea de viruși și bacterii

În august 2016, în tundra siberiană, un băiat de 12 ani a murit și zeci de persoane au fost internate în spital din cauza unui focar de antrax eliberat de dezghețarea unui strat de permafrost pe care zăcea o carcasă de ren. Oamenii de știință au descoperit microbi care au peste 400.000 de ani în permafrost, așa că mulți dintre virușii care au afectat omenirea de-a lungul istoriei sale – cum ar fi ciuma bubonică și variola – se crede că stau latenți în acest strat înghețat.

Daunele aduse ecosistemelor și biodiversității acestora

Topirea permafrostului siberian transformă părți ale tundrei în peisaje noroioase, provocând dispariția florei locale și moartea din cauza foamei a vietăților sălbatice. În plus, atunci când permafrostul de sub corpurile de apă, cum ar fi lacurile, se topește, apa se infiltrează în pământ și dispare, provocând secete.

Alunecări de teren și accidente geologice

Pe măsură ce gheața care acționează ca ciment, care leagă materialele din permafrost se topește, pot avea loc alunecări de teren în orașele construite pe permafrost. În Rusia, unde peste 60 % din teren este permafrost, această problemă este deosebit de acută și Yakutsk, cel mai mare oraș construit pe permafrost, suferă deja din această cauză. Craterul Batagaika, cauzat de dezghețarea permafrostului și de un proces de defrișare care a făcut ca pământul să cedeze, este imaginea care exemplifică cel mai bine amploarea problemei.

Citește și: Reciclarea plasticului. 10 lucruri vitale de știut despre poluarea cu plastic

Foto: Depositphotos.com