Ce este şi cum se calculează şomajul tehnic

Ultimul an ne-a pus în faţa unor situaţii cu care cei mai mulţi dintre noi nu am mai avut vreodată de-a face. Nu doar că a trebuit să gestionăm, peste noapte, situaţii precum muncă, grădiniţă şi şcoală online în acelaşi spaţiu, dar mulţi oameni s-au trezit că nu mai au nici ce munci. Unii şi-au pierdut direct locurile de muncă, alţii au fost trimişi în şomaj tehnic, o noţiune complet necunoscută pentru o parte dintre aceştia. Am căutat să vedem ce este şi cum se calculează şomajul tehnic.

Ce este şomajul tehnic

Şomajul tehnic este acea perioadă în care angajaţii unei companii sunt trimişi acasă pentru că nu mai au ce munci, fie că vorbim de lipsa activităţii sau a comenzilor, fără să fie însă concediaţi. În acest fel, în momentul în care lucrurile revin la normal, angajaţii se pot întoarce la muncă pe posturile pe care le ocupau şi anterior. Conform Codului Muncii, angajatorul nu este obligat să suspende toate contractele de muncă în această perioadă, ci poate alege să facă acest lucru doar pentru o parte dintre ele.

Există şi nişte etape care trebuie îndeplinite înainte de trimiterea oamenilor în şomaj tehnic. Înainte să ia aceasta decizie angajatorul trebuie să se consulte cu sindicatul sau reprezentantul salariaţilor săi. Apoi trebuie să îi anunţe pe aceştia din urmă de hotărârea luată, să emită decizia de reducere a programului de muncă şi să o înregistreze la Registrul Naţional de Evidenţă al Salariaţilor. Angajatul se poate întoarce la program doar când angajatorul dispune acest lucru. În lege nu este prevăzută o perioadă maximă pentru acest lucru.

În timpul în care angajaţii sunt în şomaj tehnic nu au voie să efectueze niciun fel de serviciu pentru angajator. Deasemenea, se vor calcula, reţine şi vira impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, excepţie făcând contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Pe lângă suspendarea contractelor de muncă se poate opta şi pentru reducerea programului de muncă, de la 5 la 4 zile de muncă pe săptămână, în cazul în care activitatea este redusă pentru mai mult de 30 de zile lucrătoare. În această situaţie salariul este redus proporţional până la momentul în care se revine la programul obişnuit. Se mai poate opta şi ca reducerea programului de muncă să fie echivalată cu zile de concediu fără plată.

Ce presupune şomajul tehnic în stare de urgenţă şi în pandemie

Până la instaurarea stării de urgenţă din cauza pandemiei de coronavirus lucrurile erau relativ simple şi clare: conducerea companiei trimitea angajaţii în şomaj tehnic şi continua să le plătească acestora 75% din salariu. În timpul perioadei în care în România a fost decretată stare de urgenţă procentul de 75% din salariul celor trimişi în şomaj tehnic a fost susţinut de Guvern, dar cu mai multe condiţii.

Mai precis, Executivul şi-a asumat să plătească şomajul în locul angajatorilor, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie. Cum acesta era în 2020 de 5.429 de lei, asta înseamnă că Guvernul a decis să plătească cel mult 4.072 de lei, plafonând practic banii primiţi în acest fel. Angajatorul putea decide să plătească el diferenţa în cazul celor cu salarii care depăşeau acest plafon, dar nu era obligat să o facă.

Cele mai afectate industrii din România afectate de pandemia de coronavirus şi care au fost nevoite să-şi trimită angajaţii acasă au fost HORECA – hoteluri şi restaurante, saloane de cosmetică şi îngrijire personală şi industria de spectacole. Majoritatea salariilor din aceste cazuri nu ajungea la valoarea maximă stabilită de Guvern. A reprezentat chiar şi aşa o presiune extraordinară asupra bugetului, dar a dat o şansă multor dintre companii să-şi păstreze angajaţii în loc să îi concedieze.

Odată cu încetarea stării de urgenţă Guvernul a decis să continue să susţină plata şomajului tehnic şi în timpul stării de alertă în aceleaşi condiţii, cu plafonarea celor 75% la nivelul salariului mediu brut. În acelaşi timp s-a decis ca şomajul tehnic în timpul stării de alertă să fie considerat vechime în muncă pentru stabilirea şomajului, astfel încât să nu afecteze în niciun fel condiţiile de obținere a ajutorului de şomaj în cazul în care unii dintre angajaţi vor ajunge în această situaţie.

Cum se calculează şomajul tehnic

Aşa cum spuneam şi mai devreme, în această perioadă contribuţiile sociale obligatorii, precum şi impozitul pe venit sunt plătite în continuare. Astfel, la un salariu brut de 3000 de lei, de exemplu, avem următoarele:

• Indemnizaţia de şomaj: 75% x 3000 = 2250 lei
• Contribuţie pensie: 25% x 2250 = 562,5 lei
• Contribuţie sănătate: 10% x 2250 = 225 lei
• Impozit pe venit: 10% x (2250 – 562,5 – 225) = 146 lei

Totalul contribuţiilor ajunge astfel la 933,5 de lei, salariatul rămânând cu un venit net de 1316,5 lei.

Conform OUG nr. 30/2020, valabilă atât în perioada stării de urgenţă, cât şi a celei de alertă, calculul este acelaşi, cu menţiunea că statul plăteşte cele de mai sus, iar angajatorul, dacă doreşte, poate suporta diferenţa dintre cei 75% din salariul mediu brut şi 75% din salariul brut al angajatului, în cazul în care acesta avea un câştig lunar mai mare decât cel plafonat de Guvern.