Colectiv, o rană încă vie. 6 ani de la tragedia care a marcat România, dar nu a schimbat nimic

Sunt 6 ani de când un incendiu izbucnit în clubul bucureştean Colectiv a distrus sute de familii. 65 de oameni au murit, peste 100 au suferit arsuri cumplite şi duc cu ei pentru toată viaţa urmele şi chinurile tragediei. Procesul este departe de final, primarul de atunci al sectorului în care a avut loc incendiul este acum primar în alt sector, iar când vine vorba de lucrurile importante, autorităţile se bâlbâie şi acum la fel cum au făcut-o şi atunci.

6 ani de procese, nicio decizie definitivă

La 6 ani de la tragedie încă nu există un verdict final în dosarul Colectiv. Procesul reluat în septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, după vacanţa judecătorească, a început direct cu o amânare.

Completul ar fi trebuit să decidă pe 22 septembrie dacă fostul primar al sectorul 4, actual primar al sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, rămâne cu acuzaţia de abuz în serviciu sau îi este schimbată încadrarea cu una mai uşoară, cea de neglijenţă în serviciu, pentru care pedepsele sunt mult mai mici.

Condamnarea iniţială, pronunţată în decembrie 2019 de judecătorii Tribunalului Bucureşti, a fost de 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru Piedone, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Tot atunci, patronii aceluiaşi club – Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Cătălin Gancea – au fost condamnaţi fiecare la câte 11 ani şi 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Angajaţii ISU, Antonina Radu şi George Matei, au primit pedepse de câte 9 ani şi 2 luni de închisoare fiecare pentru că au verificat clubul Colectiv fără să ia măsurile legale pentru respectarea normelor PSI, în timp ce angajaţi ai primăriei sectorului 4 – Aurelia Iofciu, Luminiţa Ganea şi Sandra Moţoc – au primit câte 8 ani, 7 ani, respectiv 3 ani de închisoare cu suspendare.

Daniela Niţă, proprietara firmei de artificii, a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, cea mai mare sentinţă din acest dosar. În cazul ei însă avocatul a depus cerere pentru încetarea procesului. Femeia de 44 de ani a fost găsită fără suflare în propria locuinţă în luna august a acestui an, iar medicii legişti au stabilit că moartea a survenit în urma unui infarct.

Alte decizii în acest dosar, anunţate la finalului anului 2019 de Tribunalul Bucureşti:

• Cristian Niţă, administratorul firmei de artificii, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare;
• Viorel Zaharia, pirotehnist, a primit 9 ani şi 8 luni de închisoare;
• Marian Moise, pirotehnist, a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Tribunalul Bucureşti a decis şi ca cei condamnaţi în dosarul Colectiv să plătească în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro pentru victimele incendiului şi peste 8 milioane de lei pentru mai multe spitale din Bucureşti şi din ţară, bani reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victimele de la Colectiv. Decizia din decembrie 2019 a fost atacată atât de persoanele condamnate, cât şi de procurorii care s-au ocupat de dosar.

Citeşte şi: Nu uităm niciodată de #Colectiv! Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru, studentul care a pierit din pricina bâlbâielii sistemului medical, își donează ziua de naștere „În numele lui Alexandru” – LIFE.ro

Tragedia care a marcat o ţară întreagă, dar nu a schimbat nimic

Incendiul din clubul Colectiv a izbucnit în noaptea de 30 noiembrie 2015, în timpul unui concert susţinut de trupa Goodbye to Gravity. Artificiile folosite în timpul concertului au provocat aprinderea buretelui folosit pentru antifonare, iar de acolo focul s-a extins cu rapiditate în întreg localul.

Peste 70 de apeluri la 112 au fost înregistrate în acea noapte, primul dintre ele la ora 22.32. A fost infern în club şi în afara lui. Mulţi dintre răniţi au fost scoşi pe braţe de tineri aflaţi şi ei acolo când a izbucnit focul. Ieşeau şi intrau înapoi, ca să mai salveze dintre cei prinşi în coşmarul de foc şi fum.

Afară medici, asistenţi, paramedici, voluntari acţionau în funcţie de cum ajungeau şi ce găseau la faţa locului. Teoretic, acţiunea de salvare era coordonată. Practic, imaginile surprinse atunci arată clar că s-a acţionat haotic. Mulţi dintre răniţi au ajuns la spital transportaţi de prieteni, cu taxiuri sau maşini ale poliţiei.

26 de tineri au pierit în acea noapte, numărul victimelor ajungând în următoarele săptămâni la 64. Bilanţul final a numărat 65 de morţi un an şi 9 luni mai târziu, când un alt tânăr rănit în club a pierdut lupta. În timp ce autorităţile spuneau atunci că sunt capabile să gestioneze situaţia şi nu ne lipseşte nimic, rudele victimelor alergau disperate să facă rost de materiale sanitare, iar răniţii erau expuşi bacteriilor intraspitaliceşti care aveau să-i ucidă pe mulţi dintre ei. 34 dintre răniţi au fost până la urmă transportaţi la spitale din străinătate, cu ajutorul ONG-urilor şi persoanelor private.

Mii de oameni au ieşit în stradă la câteva zile după incendiu ca să ceară demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Pe 4 noiembrie Guvernul Ponta şi Piedone îşi prezentau demisiile.

Au trecut 6 ani de atunci, iar tragedia de la Colectiv este încă o rană vie, retrăită din nou prin intermediul documentarului regizat de Alexander Nanau. Documentarul Colectiv a dus pentru prima dată un film românesc la Oscar, fiind nominalizat la 2 categorii: Cel mai bun film străin şi Cel mai bun documentar. A câştigat premiul Academiei Europene de Film pentru Cel mai bun documentar şi premiul pentru Cel mai bun lungmetraj străin al Societăţii Naţionale a Criticilor de Film din Statele Unite. Sunt performanţe remarcabile care arată însă, iar şi iar, cangrena care afectează societatea românească.

Citeşte şi: Povestea lui Alexander Nanau, regizorul „Colectiv”, de la căutările unui adolescent emigrant în Germania, la recuperarea poveștilor din România – LIFE.ro

România nu are nici acum, după 6 ani de la Colectiv, centre de arşi sau centre de recuperare pentru pacienţii care suferă arsuri grave. Asta în condiţiile în care este fruntaşă în Europa la numărul de pacienţi cu arsuri mari şi medii – aproximativ 1.500 în fiecare an, dar are cel mai mic număr de paturi pentru marii arşi: 24 în toată ţara.

Citeşte şi: Nu uităm niciodată de #Colectiv: ‘Cause the day we give in is the day we die – LIFE.ro