Laura Bucur este blogger, organizator de târguri de tip „yard sale” și mamă. Este absolventă de arte plastice, iubește poveștile și tot ceea ce este frumos. Cea mai mare pasiune a Laurei este moda și în ultimii 7 ani a reușit să ducă la un alt nivel acest concept. Nu vorbește doar despre frumusețe și tendințe, ci despre sustenabilitate, reciclare, refolosire.
Smart Living: Când ai început să reciclezi și de ce ai făcut-o?
Laura Bucur: Conștient de vreo 5 sau 6 ani să zic. Nici măcar nu aș putea spune 7 ani, cât are târgul pe care-l organizez, Love Yard Sale. Doar că eu, fără să vreau și fără să știu, reciclez de când mă știu, cel puțin în privința textilelor, dar nu numai.
Când eram adolescentă îmi vindeam hainele pe care nu le mai purtam pentru a-mi putea lua altele sau transformam ceva vechi în ceva nou. Nu pot uita jacheta de piele gri a mamei, un model stil taior, pe care nu o mai purta că-i rămăsese mică, dar o păstra pentru mine. Eu, adolescentă rebelă cu influențe rock îmi doream o geacă de motor. Și, cum nu aveam bani în acei ani, am dus jacheta mamei la croitor. Din partea inferioară rămasă mi-am făcut și un portofel. Acesta este doar unul din multele exemple de upcycling, mai degrabă.
Apoi mai era faza cu împrumutul. Făceam schimb de haine cu prietenele. Sună ciudat, dar e o meteahnă grea asta. Și acum o fac și-mi place. În occident chiar sunt întâlniri de genul acesta în cercuri restranse ce au punct comun hainele de troc. Aceste reuniuni – la modul serios, cu mâncare și băutură – sunt foarte populare, mai ales în Londra (lunar aveau loc, cu pandemia nu mai știu cum e, numitele „Sunday Swap and Shop”) sau la Paris („Soirées troc”), și sunt privite ca o alternativă la cumpărăturile obișnuite.
Smart Living: Ce reciclezi?
Laura Bucur: Cum spuneam mai sus, reciclez conștient doar de câțiva ani și mai ales de când sunt părinte. Oricum nici așa nu consider că reciclez atât cât ar trebui.
Reciclez mâncare, spre exemplu. Nu-mi place s-o arunc, dar dacă rămân resturi încerc să le transform în altceva. Acum îmi vine-n cap mămăliga. Pentru că am rădăcini moldovenești, ador mămăliga, o mănânc și cu zacuscă. Îmi place și rece. Dar pentru copii fac altceva. În loc să le-o dau rece, o tai batoane, presar condimente și stropesc cu puțin ulei și bag la cuptor. Le mănâncă ca pe niște snacksuri.
Reciclez mult haine, selectez, donez, reciclez pungile de plastic, în sensul că le găsesc altă întrebuințare sau le duc la târg pentru a pune produsele pe care le vând. Asta când particip și eu.
Citește și: Reciclarea deșeurilor. Ghidul principalelor beneficii ale reciclării
Reciclez baterii.
Am avut o perioadă în care nu mai cumpăram cafea to go în pahare din plastic, mă rog acum sunt din carton, dar mergeam cu cana după mine. Numai că de când cu pandemia nu mi-au mai dat voie să vin cu cana mea.
Încă am de lucru cu reciclarea uleiului folosit. Îmi este foarte dificil să-l adun și să-l țin în casă până să-l duc la centrul de colectare.
Smart Living: Ce crezi că vei schimba reciclând?
Laura Bucur: În primul rând, vreau să fiu un model pentru fetele mele. Vreau să vadă că fac asta și o facem oricum împreună. Le duc și pe ele la târg, participă și ele, își vând jucăriile și hainele rămase mici și astfel învață cum se practică reciclarea.
Oricum generațiile lor sunt mult mai conștiente decât suntem noi acum adulți. Vin din urmă tare cu mentalitatea unei vieți sustenabile și asta mă bucură.
Faptul că eu ca individ reciclez nu schimb mare lucru, dar cred în schimbări făcute progresiv cu pași mici.
Citește continuarea articolului aici
Pe aceeași temă
Citește mai multe
