Ultimul sezon din Game of Thrones are premiera pe HBO GO, pe data de 15 aprilie, în același timp cu cea din Statele Unite ale Americii.
În așteptarea celui mai apreciat serial al tuturor timpurilor, HBO România ne aduce primele spoilere, prin intermediul unui interviu realizat la dublu cu Gemma Whelan, actrița care joacă rolul Yara Greyjoy și Iain Glen, actorul care îl joacă pe Ser Jorah Mormont.
Cum începe episodul final din „Urzeala tronurilor” pentru personajele voastre?
GW: Eu sunt prizoniera lui Euron [Greyjoy] pe o barcă.
Și cum rămâne cu Ser Jonah?
IG: Ei bine, cred că s-a întors în îmbrățișarea plină de dragoste a lui Daenerys, loc spre care s-a îndreptat în ultimele două sezoane. E evident că se apropie Marele Război. Spre sfârșitul sezonului final, au existat mișcări pentru a încerca să confrunte armata Morților și încercarea de a-i convinge pe oameni de existența lor. Acolo este. Este liderul armatei și mâna dreaptă. Cred c-a acceptat că Tyrion este acum consilierul ei înțelept și că el are un rol diferit. Au existat mișcări în jurul lui Daenerys, despre al cui e rolul fiecăruia, dar cred că e foarte mulțumit de punctul în care e. Cred că a scăpat de orice pasiune sexuală pentru ea, după ce aceasta l-a acceptat înapoi într-un mod atât de complet.
Cum se poartă cu noul ei iubit, Jon Snow?
IG: Cred că destul de bine, evident că nu a scăpat de toate sentimentele pentru ea, dar cred că a fost atât de îndepărtat de ea și a vrut să fie cu ea atâta timp, că nu ar pune asta în pericol. Este un suflet nobil și nu vrea să lase impresia că e rănit sau derutat. Însă în adâncul lui, cu siguranță e afectat.
Puteți să ne dați o idee în ce direcție se îndreaptă personajele voastre anul acesta?
IG: Va trebui să ne confruntăm cu ceva invincibil. Asta încercăm să facem. Sunt oameni împotriva supraoamenilor, dar există și alte variabile, inclusiv dragonii, iar unul dintre ei lucrează pentru cealaltă parte. Totul se reduce la bătălia bătăliilor și la întrebarea dacă putem învinge. Totul explodează. Avem de-a face cu dispute și confuzie, chiar și în interiorul alianțelor. Este o adunătură foarte diversă de oameni, care au fost la cuțite timp de opt sezoane și acum încearcă să se unească și să îndeplinească același scop. Lucrurile o pot lua în orice direcție.
Și pentru Yara?
GW: Sper că o să existe circularitate, în ceea ce privește relația cu fratele ei și modul în care a încercat constant să-l salveze. Acum când ea are nevoie, o să-i sară și el in ajutor? Ar fi drăguț.
Erați amândoi la masă când citeați scenariul și toată lumea a aflat ce s-a întâmplat cu ceilalți?
GW: Toți am fost invitați, dar eu tocmai născusem, așa că nu am ajuns.
IG: Cred c-ai avut totuși o scuză bună.
GW: Da. Bryan Cogman a citit replicile mele.
IG: A fost incredibil. Nu am mai făcut asta înainte. A fost prima oară când toate cele șase episoade au fost citite deodată. Toți am stat la o masă enormă, erau prezenți și regizorii, toți șefii departamentelor. Am citit de la început la sfârșit pe parcursul a două zile. A fost o experiență care ne-a unit, ceva foarte emoționant. Când auzi sezonul citit în mare parte de oamenii care interpretează rolurile, auzi povestea și contextul. Chiar și când Bryan citea toate indicațiile scenice, înțelegeai imposibilitatea scenelor pe care încercam să le filmăm. Apoi, peste două luni, când am văzut ce pregătiseră și ce făcuseră, nu ne-am venit să credem.
Am înțeles că toată lumea a primit o planșă înrămată cu povestea când ați terminat filmărilor. Ne puteți spune ce era pe ale voastre?
GW: Da. Pe a mea era prezentarea Yarei pe un cal [sezonul 1]. Chestia cu calul și Theon. Asta a fost prezentarea mea, scenă despre care mă întreabă majoritatea oamenilor.
Și a ta, Iain?
IG: A fost secvența cu gladiatorii din Marea Groapă din Meereen, în fața lui Daenerys. A fost realizată foarte frumos. E ca și cum pui pe repede înainte o poveste a sosirii, surprinderii, luptei, aproape morții și salvării zilei. Apoi, pe spate, erau scrise niște cuvinte foarte dulci de la David și Dan.
Asta e o amintire plăcută, pe care o s-o prețuiți, dar există și ceva de care nu o să vă fie dor?
IG: Sună nepoliticos, pentru că nu sunt foarte multe lucruri de care să nu-mi fie dor. Uneori, nivelul serialului și ceea ce cerea însemna că trebuie să fii prin preajmă ca să lucrezi un minut sau să nu fii folosit sau să aștepți. Uneori, în acele momente, te poți simți frustrat ca actor, deoarece nu ai ocazia să îți folosești mușchii de actor în acel moment, dar apoi, când faci un pas în spate, îți amintești că faci parte din ceva mai mare și apreciezi momentul.
GW: O să-ți spun ce mă bucur că nu va mai trebui să fac din nou: să alerg pe plaja aia cu nisip în acel costum, pentru că nu există un mod delicat, demn sau dur în care să faci asta. Ai foarte puțin sprijin în acele ghete. Nisip, prin natura lui, nu oferă prea mult sprijin și a fost o provocare să alerg pe plajă și să par convingătoare, apoi să sar în barcă. Mă bucur că nu va mai trebui să par convingătoare când alerg pe plajă.
IG: Dar, într-un fel, tocmai dificultatea face experiența atât de plăcută.
GW: Da.
IG: Să nu ne înțelegi greșit însă. Când eram în Islanda și trebuia să ne trezim foarte, foarte devreme, ca să prindem cât mai multă lumină, te trezești devreme, te târâi pe platoul de filmare, ești acoperit cu diverse. E greu când faci asta zi după zi. Însă tocmai în acele zile aveam cele mai incredibile peisaje. Când faci asta, te simți și entuziasmat, și epuizat. Apoi faci din nou călătoria spre casă, unde bei cu toată lumea. Tocmai elementul de dificultate face serialul ce este. În adâncul tău, nu urăști nici o secundă din toată experiența.
A existat un moment anume, când v-ați dat seama că „Urzeala tronurilor” a devenit un fenomen global?
IG: Cred că pe la sezonul trei sau patru. Filmam altceva în Africa de Sud și mă plimbam prin oraș. Atunci am surprins acea privire în ochii cuiva, cum că te-a recunoscut. Tocmai acolo? Cum era posibil?
GW: Nu știu. Încă sunt recunoscută foarte rar, ceea ce e grozav. Oamenii ori se uită de două ori la mine sau poate au impresia că am mers la aceeași școală, dar nu știu sigur de unde să mă ia. Zilele mele nu s-au schimbat prea mult, dar e copleșitor când merg la o convenție sau premieră. Fără toți acei fani, serialul chiar nu înseamnă nimic, nu-i așa? Sunt foarte importanți.