The Internet of Things. Cât de rapidă este conexiunea noastră cu lumea viitorului?
Să ne imaginăm că ne trezim de dimineaţă şi imediat ce a sunat alarma, ceasul a transmis espressorului că e timpul să prepare cafeaua. Lampa de pe birou (sub formă de norişor) este şi ea conectată la internet şi îţi arată – cu tunete şi fulgere – că ar fi bine să te îmbraci pentru vreme ploioasă. Odată urcat în maşină cu ruta setată pe GPS nu va trebui să îţi faci griji! Maşina ta este conectată la agenda online şi, constatând că traficul te va împiedica să ajungi la timp la întâlnire, trimite un sms predefinit contactului din agendă: „scuze, voi întârzia 10 minute”.
Poate nu avem încă toate gadgeturile necesare (sau conexiunile setate între aparate) pentru acest scenariu, dar suntem destul de aproape, nu-i aşa?
Nu cred că Tim Berners-Lee, părintele world wide web, şi-a imaginat atunci, în anul 1980, că internetul va fi o unealtă la îndemâna tuturor (nu doar a oamenilor de ştiinţă), că va ajunge să fie o parte atât de importantă din viaţa noastră de zi cu zi şi că va exista la un moment dat noţiunea de „internet of things” (IoT).
Ce este internetul lucrurilor? Este o noţiune pe care, deşi n-o numim aşa, o folosim în fiecare zi. Conceptul presupune ca un device (fie el telefon mobil, aparat de cafea, aspirator sau ceas) să aibă posibilitatea de a fi conectat la internet. Şi să aibă un buton prin care să îi putem opri/porni această conexiune.
Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte despre ştirile pe care le citeam acum 10-15 ani despre felul în care „japonezii” (cred că era un nume generic) mergeau spre casă iar caloriferul lor ştia deja să pornească şi să menţină o temperatură constantă în living. Erau astfel de ştiri legate şi de frigiderul care făcea singur cumpărături, pentru că avea un sistem prin care constata ce ingrediente/produse lipsesc din frigider şi le putea comanda online. Şi ar mai fi nenumărate exemple. Mie una, mi se părea de-a dreptul SF ca un obiect, un aparat electrocasnic, să poată acţiona atât de „independent” faţă de „rolul său iniţial” – indiferent că eu însămi l-am programat să comande mai multe mere decât pere!
Revenind în zilele noastre, gândiţi-vă bine, este ceva care a rămas neconectat la internet? Telefonul este deja un exemplu banal! Avem ceasuri care ne măsoară ritmul de mers şi uploadează informaţia în cloud, există căşti audio conectate la internet. Vorbim despre frigidere, maşini de spălat sau de preparat cafeaua care poartă cu mândrie titulatura „smart”. Nu cred că vă mai miră faptul că există „smart toilet” care trimite spre analiză probe de urină către medicul curant!
Conform unui studiu realizat de compania Gartner până în anul 2020 vom avea peste 26 de miliarde de obiecte conectate la internet, iar predicţiile pentru acest an sunt de 8,4 miliarde.
Vi se pare mult? Vi se pare puţin? V-aţi gândit vreodată că lumea întreagă ar putea ajunge să depindă de o conexiune la internet? Astăzi, internetul conectează oamenii între oameni, oamenii şi lucrurile lor (maşini, locuinţe, device-uri), internetul conectează astăzi obiecte între obiecte.
Ce impact vor avea în viitor aceste „conexiuni la internet” pentru noi, oamenii? Lucrurile au început deja să se schimbe. Internetul şi noile tehnologii schimbă deja şi felul în care companiile îşi gândesc produsele. Internetul este un mijloc foarte eficient de a testa nevoile clienţilor, de a afla cerinţele partenerilor, de a eficientiza constant sistemele logistice.
Şi pentru că tot vorbim despre „internetul lucrurilor”, v-aţi imaginat vreodată o mănuşă conectată la un sistem de scanare? Ei bine, aflaţi că o astfel de mănuşă există şi, până la sfârşitul anului, vor fi utilizate 230 de asemenea mănuşi de lucru inovatoare în cadrul BMW Group.
Mănuşile de lucru pot fi echipate cu scanere de coduri de bare pentru a se elimina etapele greoaie de luare a scanerului, scanarea obiectului şi punerea dispozitivului la loc. Procesul de scanare va fi activat de către lucrători prin apăsarea unui buton de pe degetul arătător cu degetul mare. Procesul de producţie va fi accelerat astfel şi va deveni (nu-i aşa) mai comod.
Tot de la BMW Group vine şi următorul exemplu de „conexiune”. Este vorba despre utilizarea aplicaţiilor Augmented Reality pe tablete (spre exemplu), acolo unde utilizatorul va putea vedea imaginea unei componente peste care vor fi suprapuse specificaţii virtuale. Tableta compară şi evaluează stările actuale şi ideale, ceea ce va permite angajaţilor să determine dacă partea se potriveşte cu cerinţele ţintă, să identifice şi să rezolve din timp posibilele probleme. Aplicaţiile Augmented Reality sunt folosite la BMW Group în validarea conceptelor în fază iniţială, în inspecţiile iniţiale ale eşantioanelor şi acceptarea uneltelor la furnizori, precum şi în întreţinerea sistemelor în funcţionare.
Lista beneficiilor pe care conexiunea la internet ni le-a adus în ultima perioadă (şi ni le va aduce în continuare) ar putea umple pagini întregi. Internetul pare să fi imprimat viteza sa ritmului cu care se schimbă lucrurile în jurul nostru. Dacă pe vremea primului telefon mobil ne minunam că putem comunica „wireless” – independenţi de un fir, de o priză, de o casă – astăzi smartphone-ul este un obiect uzual (uneori „depăşit”). Cum arată viitorul bazat pe puterea internetului? Ni-l putem imagina cu maşini inteligente (adaptate şi updatate cu toate aplicaţiile care să ne facă experienţa mai comodă), putem vorbi despre smart planes – avioane cu senzori care ştiu să verifice confortul pasagerilor şi al echipei de zbor, dar şi să urmărească online bagajul călătorilor. Şi, dacă tot am stabilit că lumea întreagă este o conexiune, de ce să nu vorbim despre viitoarele „smart cities”?
Pe aceeași temă
Citește mai multe
