„Măiastra - port şi transport”, o expoziţie-instalaţie dedicată suveicii ţărăneşti
Expoziţia „Măiastra – port şi transport” este un proiect colaborativ, o instalaţie de artă, desfăşurată concomitent în cele două spaţii expoziţionale ale Galeriei Galateca şi spune povestea unui artefact ţărănesc pe cât de simplu, pe atât de universal – SUVEICA.
Aflată la a cincea ediţie, Măiastra expune în premieră lucrări ale artiştilor Elisabeth Ochsenfeld şi Maxim Dumitraş, precum şi piese ale designerilor Ioana Palicica şi Dorin Negrău, a căror sursă de inspiraţie o constituie universul de sorginte rurală. Instalaţia cuprinde o serie de tablouri reprezentând SUVEICA în viziunea pictoriţei Elisabeth Ochsenfeld, lucrări ale sculptorului Maxim Dumitraş ce fac trimitere la semnele-simbol de protecţie de pe veşmântul ţărănesc, un film despre înconjurul lumii făcut de SUVEICA Mamei Ruţă, câteva piese „ţesute” din colecţia semnată Dorin Negrău, prezentate în cadrul New York Fashion Week ca omagiu adus iei româneşti, precum şi colecţia experimentală a designerului Ioana Palicica, a cărei element-cheie este tot … SUVEICA.
O parte din această expoziţie este dedicată Suveicii mamei Ruţă, o suveică care a făcut înconjurul lumii şi despre care s-a scris că ar fi cea mai faimoasă din lume, după cea a Penelopei. „Suveica Mamei Ruţă în jurul lumii” este „unul dintre cele mai duioase proiecte internaţionale de călătorie”. Pentru că acest proiect împlineşte o dorinţă, dorinţa Mamei Ruţă din Mândra (Ţara Făgăraşului, Transilvania, România). Nepoata ei, Alina, a trimis suveica bunicii prin lume, pentru a ţese o poveste fascinantă şi pentru a vedea – aşa cum şi-a dorit mereu bătrâna cu ochi blânzi şi mâini de aur, însă nu a apucat niciodată – ce e dincolo de graniţele satului în care a trăit toată viaţa şi în care a ţesut trăistuţe. Călătoria suveicii a început în 2008 iar astăzi are în portofoliu aproape 1 milion de km.
Proiectul MĂIASTRAa fost iniţiat de Galeria Galateca în urmă cu cinci ani, pentru a celebra prima aniversare a Zilei Universale a Iei. Expoziţia de atunci a stat sub semnul decriptării limbajului ţesografic a unei colecţii patrimoniale de ii din fondul Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Am pornit de la „Măiastra – povestea nespusă a iei” şi am ajuns la povestea „ţesută” a ei.
În toate mitologiile lumii, ţesutul este asociat structurii şi mişcării universului iar ţesătorul este demiurgul. Ţesutul înseamnă creaţie iar suveica, instrumentul care o desăvârşeşte, împrumută sacralitate. Firul, războiul de ţesut, fusul, furca nu sunt altceva decât metafore ale sorţii. Vorbesc despre urzeala lumii, firele destinului, Moirele, Marile Zeiţe, ţesătoarele sacre care închid şi deschid la nesfârşit ciclurile din viaţa omului, ale anotimpurilor, ale cosmosului.
Expoziţia „Măiastra – port şi transport” este deschisă la Galeria Galateca până pe 8 iulie. Detalii pe galateca.ro