Mituri şi adevăruri despre răspândirea și tratamentul Covid 19

Ultimele săptămâni, de când a izbucnit pandemia de coronavirus, au dus la o avalanşă de informaţii, unele reale, foarte multe, extrem de greşite şi chiar periculoase. Printre acestea – cele referitoare la prevenţie şi tratament. O mulţime de oameni s-au grăbit să vină cu sfaturi, şi mai mulţi au decis să le aplice şi să le împărtăşească şi altora. Aşa că am făcut o listă cu cele mai frecvente mituri şi adevăruri în coronavirus, precum şi modalitatea în care vă puteţi feri de informaţiile false.

• SARS-CoV-2 este un virus produs şi scăpat dintr-un laborator de pe teritorul Chinei. – Informaţia a circulat cu predilecţie la începutul epidemiei, fiind apoi transformată în aşa-numite articole ştiinţifice. Studiile avansate efectuate asupra virusului au scos la iveală că genomul acestuia are similarităţi de 88% cu genomului unui virus ce atacă liliecii.
• COVID 19 este o banală răceală. O iei, o faci, scapi de ea. – Realitatea cruntă este că virusul este extrem de agresiv, în special în cazul oamenilor cu afecţiuni grave, cunoscute sau nu, precum bolile respiratorii cronice, boli cardiovasculare, autoimune, diabet sau cancer. Este important să ştim că sunt persoane care nu ştiu că suferă de afecţiuni care pot agrava evoluţia în cazul infectării cu acest nou coronavirus. Mai mult, specialiştii nu au reuşit încă să pună cap la cap informaţiile şi să expună un model clar de evoluţie a bolii. În acest moment se pare că perioada de incubaţie a bolii este în medie de 5 zile, dar variază între 2 şi 14 zile.
• Ibuprofenul afectează sau agravează tratamentul pacienţilor cu COVID 19. – Deşi au apărut mai multe informaţii în acest sens, informaţii plecate chiar de la Ministrul Sănătăţii din Franţa, cum că administrarea de antiinflamatoare ar putea cauza pacienţilor diagnosticaţi cu COVID 19, nu s-a ajuns până acum la o concluzie comună în acest caz.
• Medicamentele antivirale tratează COVID 19. – Înainte de orice, toate antiviralele existente în acest moment pe piaţă sunt realizate pentru tipuri de virusuri deja cunoscute, ori SARS-CoV-2 este nou-apărut şi cu o structură diferită de celelalte. Medicii sunt singurii care pot decide dacă un pacient are nevoie de ele sau nu, cu atât mai mult cu cât unele dintre aceste medicamente pot avea în unele cazuri efecte secundare extrem de grave.
• Virusul nu supravieţuieşte pe suprafeţe. – Cele mai noi studii arată că noul coronavirus rămâne pe plastic sau oţel până la 72 de ore, iar pe carton între 3 ore şi 5 zile. În mediul lichid specialiştii spun că poate supravieţui şi timp de 3 săptămâni, iar în aer, până la 3 ore.
• Virusul se transmite doar după ce se manifestă simptomele. – Purtătorul noului coronavirus poate fi asimptomatic, dar să transmită virusul oricărei persoane cu care intră în contact. Mai mult, studiile recente au arătat că şi purtătorii simptomatici sunt transmiţători încă dinainte de a manifesta vreun simptom. Mai mult, virusul este transmisibil, în medie, timp de aproape 3 săptămâni, iar în unele cazuri extreme poate fi transmis şi după mai bine de o lună de la infectare.
• Virusul dispare la temperaturi înalte şi la soare, deci va dispărea odată cu venirea verii sau cu ajutorul băilor de aburi. – Să nu uităm că SARS-CoV-2 există şi în ţări care au acum temperaturi de vară, de aproape 30 de grade Celsius. Băile de abur nu au nici ele vreun efect asupra acestuia. Mai mult, dacă suferiţi de afecţiuni cardiace riscaţi să vă faceţi rău prin expunerea la astfel de medii.
• S-a spus, pe rând, că vitamina C, usturoiul, ghimbirul şi propolisul, plantele aromatice sau condimente precum scorţişoara şi turmericul sunt soluţii care te apără împotriva infectării cu noul coronavirus. – Total greşit. Sigur, sunt lucruri care pot ajuta într-o oarecare măsură organismul să funcţioneze bine, dar în niciun caz nu au capacitatea de a oferi protecţie în faţa SARS-CoV-2, cu atât mai mult cu cât acesta afectează mai ales plămânii. Singurele măsuri de prevenţie valabile în acest moment sunt distanţarea socială şi respectarea strictă a normelor de igienă.
• Un medicament folosit ca dezinfectant local al căilor respiratorii a fost şi el extrem de căutat după ce au apărut informaţii cum că ar avea efect în tratamentul infectării cu COVID 19. – Vorbim, din nou, de o informaţie complet greşită, care a dus la golirea stocurilor din farmacii, dar care nu ajută cu nimic în acest caz, nici în prevenţie, nici în tratament.
• Să bei apă din 15 în 15 minute, astfel încât virusul să ajungă în stomac, unde este distrus de sucul gastric. – Sigur, să bei apă este o recomandare a oricărui medic pentru că organismele au nevoie să fie bine hidratate. Dar de aici până la a considera că apa distruge virusul este o cale lungă şi eronată. Virusul ajunge în organism pe căile respiratorii, de unde este preluat de sânge şi transmis în întreg organismul.
• Copiii nu se pot îmbolnăvi de COVID 19. – Această informaţie a circulat în primele săptămâni ale epidemiei când se presupune că, în realitate, copiii manifestau simptome asemănătoare răcelii sau deloc şi atunci nu ajungeau să fie testaţi şi diagnosticaţi.
• A fost descoperit vaccinul. – Cercetătorii din toată lumea lucrează din greu pentru a pune la punct un tratament şi un vaccin potrivit şi anunţă constant etapele în care au ajuns. Etapele pentru ca un tratament sau un vaccin să poată ajunge pe piaţă sunt însă complexe şi de mai lungă durată, aşa că până la această oră nu se poate spune că avem încă un rezultat funcţional la acest capitol.

Este important să ştim că nu există un tratament dedicat pentru infecţia cu noul coronavirus. Există mai multe protocoale în acest sens, dar tratamentele sunt adaptate de medici, în funcţie de evoluţia bolii şi de afecţiunile pre-existente ale pacienţilor. Nici aşa-numitele remedii homeopate vândute sub titlul de tratament COVID, nici diferite medicamente menţionate prin postări ce par bine-intenţionate nu au menirea de a ajuta la prevenţie, cu atât mai puţin la tratament. Automedicaţia este periculoasă în general, dar acum riscul este şi mai ridicat decât în mod firesc.

Orice mesaj primit pe Whatsapp, Messenger sau postările din Social Media care fac referire la surse de încredere, la prieteni din sistem sau la site-uri fără credibilitate trebuie tratate cu multă atenţie şi nu trebuie considerate automat, reale. Pentru sănătatea voastră şi a celor dragi, alegeţi să vă informaţi din surse de încredere şi să urmăriţi comunicările precum cele venite de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.