Previziuni economice sumbre pentru 2022. Ce spune preşedintele Băncii Mondiale despre cum vor arăta următorii ani

Anul nou nu vine cu veşti deloc bune din partea economiştilor lumii. Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, vine cu previziuni economice sumbre pentru 2022 în contextul pandemiei de coronavirus care continuă să afecteze nu doar sănătatea oamenilor, ci şi economia la nivel global.

Economia mondială, în impas

Cea mai mare problemă pe care o semnalează David Malpass este cea legată de adâncirea inegalităţii globale, ţările sărace fiind cele mai vulnerabile în ceea ce priveşte eforturile pentru combaterea inflaţiei.

Problemele apărute în lanţurile de aprovizionare, scăderea cererii de consum, precum şi oprirea măsurilor guvernamentale de sprijin vor avea un efect devastator în toată lumea. Previziunile Băncii Mondiale sunt sumbre şi vorbesc despre o încetinire a creşterii economiei globale de la 5,5% anul trecut la 4,1% în 2022. Nici pentru anul următor speranţele nu sunt deloc bune, economiştii spunând că în 2023 creşterea va fi şi mai mică, de doar 3,2%.

SUA ar urma să aibă o creştere de 3,7% anul acesta, comparativ cu 5,6% în 2021. Scăderea este şi mai mare pentru China, cea de-a doua economie la nivel mondial: 5,1% faţă de 8%. Zona euro scade şi ea cu un procent, conform previziunile Băncii Mondiale, de la 5,2% la 4,2%. India, în schimb, este unica ţară din lume pentru care proiecţiile sunt pe plus. Economia acesteia ar urma să crească la 8,7% anul acesta, faţă de 8,3% în 2021.

Citeşte şi: Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: 10 abordări după care să te ghidezi – LIFE.ro

Dacă pentru anul acesta lucrurile sunt destul de clare – cu excepţia Indiei, toată lumea e în scădere, adevăratele probleme vor apărea în 2023. Despre anul următor economiştii Băncii Mondiale spun că lucrurile se vor redresa pentru toate economiile avansate, aici fiind incluse SUA, Japonia, dar şi zona euro. În schimb, pentru tot ceea ce înseamnă economii emergente şi în curs de dezvoltare, scăderile vor continua să rămână cu 4% faţă de nivelul înregistrat înaintea pandemiei de coronavirus.

Iar vina, conform lui Malpass, este tot a ţărilor bogate şi măsurilor de stimulare luate de acestea. Se vorbeşte deja de mai multă vreme de majorarea dobânzilor pentru evitarea creşterii preţurilor în mai multe dintre ţările cu putere economică, iar costurile de împrumut crescute nu ar face decât să afecteze şi mai tare activitatea economică în ţările mai puţin dezvoltate.

Pe de altă parte, doar 1 din 10 experţi intervievaţi de World Economic Forum pentru cea de-a 17-a ediţie a Global Risks Report consideră că vom avea parte de o redresare globală semnificativă în următorii 3 ani. Cei mai mulţi consideră că în următorii ani nu vom putea vorbi decât de una extrem de sensibilă şi, cu siguranţă, neuniformă. Raportul arată şi că principalele riscuri la nivel global, în contextul în care pandemia rămâne, sunt legate de accentuarea decalajelor sociale, redresarea globală inegală, riscurile cibernetice în continuă creştere, dar şi crizele climatice.

La nivel individual, 3 dintre cele mai accentuate riscuri cauzate de criza sanitară pe care o trăim sunt: eroziunea coeziunii sociale, crizele mijloacelor de trai şi deteriorarea sănătăţii mintale. La nivel global acestea accentuează provocările unei politici naţionale eficiente şi reduc concentrarea asupra cooperării internaţionale în faţa provocărilor globale.

Citeşte şi: Cele mai bune obiceiuri prin care îți poți proteja sănătatea în timpul pandemiei de COVID 19 – LIFE.ro

Imaginile din acest articol ne-au fost furnizate de Depositphotos.com.