Adevărul despre miturile comune legate de autism și diagnosticare
Există o mulțime de concepții greșite și mituri despre autism și despre persoanele cu autism. Aceste mituri despre autism pot fi jignitoare, dăunătoare, stigmatizatoare sau pur și simplu înșelătoare, așa că este important să ne asigurăm că răspândim ce este și ce nu este autismul pentru a ne asigura că persoanele cu autism primesc sprijinul, ajutorul și înțelegerea de care au nevoie și de care merită.
Tulburarea din spectrul autismului – denumită cel mai frecvent doar „autism” și uneori ASD – afectează aproximativ 1 din 100 de persoane. Această tulburare de dezvoltare este adesea diagnosticată la copii, dar unii adulți pot fi diagnosticați cu autism mai târziu în viață.
Datorită faptului că nu există două persoane cu autism la fel, este important să rețineți că autismul este de fapt un spectru. Unele persoane cu autism sunt non-verbale sau non-comunicative, în timp ce altele pot fi atât foarte comunicative, cât și verbale. Numărul de trăsături autiste și modul în care aceste trăsături sunt prezentate variază în aproape orice fel de la o persoană la alta.
Mitul 1 – Autismul este o boală
O concepție greșită comună printre miturile despre autism este că este o boală. Unii oameni cred că autismul poate fi vindecat cu medicamente și tratament ca o boală și presupun că autiștii sunt, prin urmare, „bolnavi”. Nimic din toate acestea nu este adevărat.
Adevărul
Autismul nu este o boală. Persoanele cu autism cu siguranță nu sunt bolnave. Autismul nu poate fi vindecat cu medicamente. De fapt, cuvântul „vindecat” nici măcar nu intră în discuție!
Autismul este o tulburare de neuro-dezvoltare care se poate manifesta prin tulburări de comunicare sau dificultăți în abilitățile sociale și interacțiune. Persoanele cu autism pot trăi în continuare o viață complet independentă, semnificativă, sănătoasă și productivă, în special cu ajutorul terapiei și intervenției profesionale.
Există mulți factori care sunt considerați a contribui la cauzarea autismului, de la factorii de mediu până la factorii genetici. Un lucru este cert: NU este o boală pe care o prindeți!
Mitul 2 – Vaccinurile provoacă autism
Există unii oameni, și nu doar „anti-vaxxeri” convinși, care cred în mod eronat că vaccinurile pot provoca autism. Chiar dacă acesta este un mit relativ cunoscut, de fapt nu este adevărat.
Adevărul
Povestea din spatele acestui mit este că, la sfârșitul anilor 1990, un studiu de cercetare dubios a fost publicat într-un jurnal care a tras o legătură extrem de slabă între vaccinuri și autism. Nu numai că experimentul care a fost efectuat nu a fost la standardele științifice, dar mai târziu a fost complet dezamăgit ca înșelător, nereplicabil și neindicativ pentru o astfel de concluzie. Medicul din spatele studiului a fost de fapt deposedat de licența medicală mai târziu. Din păcate, mitul a pătruns în ultimele decenii, în ciuda faptului că nu există nicio dovadă că există vreo legătură între vaccinuri și autism.
După cum spune celebrul proverb, „o minciună se învârte pe jumătatea lumii înainte ca adevărul să aibă șansa să-și pună pantalonii”.
Mitul 3 – Autismul devine o epidemie
Acest mit este, de asemenea, unul comun. Mulți oameni cred că autismul devine din ce în ce mai comun, până la punctul în care poate fi considerat „o epidemie”. Chiar și cei care ar putea să nu ajungă atât de departe în limba lor încă cred că autismul devine din ce în ce mai frecvent în rândul copiilor de astăzi.
Adevărul
Deși este înșelător și neadevărat, acest mit este cel puțin de înțeles în sensul că numărul persoanelor diagnosticate cu autism a crescut într-adevăr în ultimele două sau trei decenii. Ceea ce acest mit nu reușește să ia în considerare este că aceasta este de fapt o reflectare a înțelegerii sporite a tulburării din spectrul autist. Pe măsură ce am dezvoltat ceea ce cuprinde definiția autismului de-a lungul timpului, a existat și o capacitate crescută de diagnosticare a autismului. Acest lucru înseamnă că mai multe persoane care anterior nu au fost identificate ca autiști sunt acum diagnosticate și apoi primesc sprijinul și înțelegerea de care au nevoie. În trecut, mulți dintre acești oameni s-ar putea să fi fost lăsați nediagnosticați și pur și simplu tratați ca fiind incomozi din punct de vedere social, insensibili, introvertiți sau o combinație a tuturor acestora.
Mitul 4 – Toți oamenii autiști au o abilitate de știință
O altă concepție greșită răspândită printre miturile despre autism, care a fost susținută doar de mass-media de cultură pop, cum ar fi filmul Rain Man și serialul TV The Big Bang Theory, este că toți oamenii autiști au abilități inteligente. O abilitate de savant, cauzată de sindromul savant, este o afecțiune foarte rară în care cineva prezintă abilități mentale extraordinare și excepționale. Acest lucru poate fi legat de memorie, artă, muzică sau calcul rapid.
Adevărul
Existența sindromului savant nu este un mit. Este un lucru real. Ceea ce este un mit este presupunerea că TOATE persoanele cu autism au o abilitate de savant. De fapt, nu mai mult de 1 din 10 (sau 10%) dintre persoanele cu autism prezintă un nivel avansat al unei anumite abilități. Chiar și printre cei care au o „abilitate de înțelept”, abilitățile în sine sunt foarte variate atât ca tip, cât și ca grad. Indivizii autiști manifestă adesea un interes foarte specific și concentrat pentru un subiect singular, uneori excluzând orice și orice altceva. Aceasta înseamnă că ei ar putea avea un nivel de cunoștințe mai mare decât mediu pe subiectul specific. De înțeles, acest lucru ar putea duce la confuzie în ceea ce privește dacă au abilități de inteligență, dar în realitate este mai probabil, nu doar o expresie a interesului lor puternic față de subiect.
Citește și: Adult cu autism în România: „Am senzația că sunt pe un vas care se scufundă”
Mitul 5 – Persoanele cu autism nu simt emoții
Acest mit este unul deosebit de nedrept și dăunător pentru persoanele cu autism. Unii oameni cred că autismul înseamnă că persoana nu poate simți emoții sau nu poate simți TOATE emoțiile și, prin urmare, nu au nici un interes sau abilitate în a întreține relații cu ceilalți sau a-și face prieteni.
Adevărul
Acest mit pur și simplu nu este adevărat. Persoanele cu autism sunt complet capabile să simtă toate emoțiile. Datorită faptului că autismul poate afecta capacitatea cuiva de a comunica și de a interacționa social, aceasta este adesea interpretată greșit ca fiind o expresie a lipsei de interes sau a incapacității de a face conexiuni și relații. Persoanele cu autism se pot lupta, de asemenea, cu interpretarea emoțiilor altor oameni, limbajul corpului și expresiile și înțelegerea nuanțelor sociale. Acest nivel diferit de înțelegere și interacțiune ar putea avea un impact asupra capacității lor de a se conecta și de a socializa, dar nu reflectă lipsa de voință sau dezinteresul lor. Terapia și intervenția profesională pot ajuta persoanele cu autism să-și pună în aplicare dorința umană de a se conecta.
Mitul 6 – Persoanele cu autism au o dizabilitate intelectuală și nu pot vorbi
Acesta este un alt mit care este cauzat de lipsa de înțelegere a faptului că persoanele cu autism sunt toți diferiți în abilitățile lor și există de-a lungul unui spectru. (De aici și termenul Tulburare din SPECTRUL Autismului.) Este un mit că toți indivizii autiști au o capacitate intelectuală și/sau nu pot vorbi.
Adevărul
Adevărul este că unele persoane cu autism au și o dizabilitate intelectuală însoțitoare, iar altele nu. Amintiți-vă: autismul NU este o dizabilitate intelectuală. Unii autiști pot vorbi și comunica verbal, alții nu. Unii autiști au un IQ mai mare decât alți oameni, iar alții au niveluri de IQ în intervalul mediu. Nu numai că există o gamă completă în toate aceste domenii, chiar și acei indivizi autiști cu vorbire în curs de dezvoltare târzie, toți se dezvoltă la ritmuri diferite și la niveluri diferite. Există o gamă largă și largă de abilități, abilități și niveluri de comunicare în rândul persoanelor cu autism.
Mitul 7 – O persoană poate „ieși din autism”
Unii oameni cred că autismul este o etapă, în special experimentată de copii, și că cineva poate de fapt „să iasă din autism”, fie prin terapie și intervenție, fie independent.
Adevărul
Nu se poate ieși din autism. Este o tulburare pe tot parcursul vieții și nu există niciun „leac” pentru autism, fie prin terapie, fie prin medicamente (vezi Mitul 1). După cum continuăm să repetăm, autismul este un spectru și nu numai că oamenii autiști sunt afectați în moduri diferite, dar nivelul de impact și tipul de trăsături autiste se pot schimba și dezvolta pe parcursul diferitelor etape de viață ale unui individ. Desigur, terapia și intervenția adecvată pot ajuta la abordarea domeniilor de interes specific, la sprijinirea dezvoltării de noi abilități și abilități de comunicare/sociale și la îmbunătățirea vieții de zi cu zi în general. În ciuda faptului că este o tulburare pe tot parcursul vieții, nu există absolut niciun motiv pentru care cineva cu autism nu poate duce o viață la fel de fericită și plină de sens ca oricine altcineva.
Mitul 8 – Persoanele cu autism nu pot învăța
Acest mit despre autism este asemănător cu mitul potrivit căruia persoanele cu autism au o capacitate intelectuală scăzută. Unii oameni cred că a avea autism înseamnă că nu puteți învăța sau dezvolta noi abilități. Acest lucru nu este adevărat.
Adevărul
Sperăm că este clar până la acest punct al articolului că autismul este un spectru, iar capacitatea de învățare a fiecăruia este diferită. La fel ca în cazul tuturor oamenilor, educarea unei persoane cu autism necesită o înțelegere a nevoilor, abilităților și stilului de învățare. Persoanele cu autism pot avea nevoie de mai multă înțelegere, adaptare a metodei și terapie pentru a atinge același nivel de învățare, dar unii nu pot. Unele pot fi chiar mai ușor de predat decât oamenilor sau copiilor fără autism. Terapia eficientă și profesională poate fi folosită și pentru a ajuta persoanele cu autism cu dificultăți de învățare să se îmbunătățească și să progreseze în ritmul și viteza lor.
Mitul 9 – Părintele prost poate provoca autism
Mitul despre autism conform căruia parentingul rău poate cauza TSA este pe cât de rău, pe atât de neadevărat și este FOARTE neadevărat. Pur și simplu nu există nicio dovadă sau niciun motiv valid pentru a crede că stilul parental al cuiva poate provoca autism.
Adevărul
Adevărul este simplu: parentingul prost NU POATE provoca autism și, prin urmare, ar trebui să fie de la sine înțeles că un copil diagnosticat cu autism nu reflectă în niciun fel capacitatea, dragostea sau stilul parental al părinților săi. Cum a apărut acest mit ofensiv? În anii ’50, a existat o teorie denumită adesea Ipoteza Mamei Frigiderului. Această teorie a sugerat că mamele care nu erau calde din punct de vedere emoțional, ar putea fi neglijente sau îndepărtate și ar traumatiza copilul atât de mult încât ar provoca autism. Desigur, această teorie complet falsă a fost dezmințită științific cu zeci de ani în urmă. Din păcate, mitul nu a fost eradicat în întregime. După cum am menționat anterior, odată ce o neînțelegere este răspândită – indiferent cât de greșită ar fi – schimbarea mentalității tuturor poate fi ca și cum ai încerca să pui un geniu înapoi în sticlă.
Mitul 10 – Copiii cu autism sunt mai violenți
Există o concepție greșită că copiii cu autism sunt mai violenți, fie ca grad, fie ca frecvență, decât alți copii. Acesta este un alt stigmat dăunător și nedrept care, din păcate, a provocat multă durere în trecut.
Adevărul
Adevărul este că cu siguranță nu este cazul că toți copiii cu autism sunt violenți, iar dintre cei care sunt, nu este neapărat adevărat că sunt „mai violenți” decât orice alt copil care poate recurge la lovire sau țipăt atunci când nu primesc ceea ce vor sau sunt supărați. Cercetări recente au indicat că violența nu este mai răspândită printre persoanele cu autism decât alții.
Copiii cu autism care se comportă astfel, uneori, nu au capacitatea de a face față sau de a se exprima în moduri alternative. Dar mulți copii, cu sau fără autism, se pot lupta să facă față propriilor emoții și să le facă față în mod corespunzător. În funcție de copilul autist, acesta s-ar putea lupta cu inputurile senzoriale din mediul înconjurător, s-ar putea să nu-și poată regla emoțiile sau s-ar putea comunica deosebit de dificil. Nu este adevărat că un copil cu autism este în mod intenționat mai violent sau susceptibil să provoace vătămări fizice.
Nu înceta să înveți despre ASD
Iată: cele 10 concepții greșite și mituri despre tulburarea din spectrul autismului. Ne-ar plăcea dacă ați împărtăși această postare altora, deoarece cu cât mai mulți oameni care înțeleg ce este și ce nu este autismul și cu cât mai mulți oameni vor scăpa de unele mituri, cu atât vom fi mai buni.
Persoanele cu autism au dreptul de a primi răbdarea, înțelegerea și sprijinul pe care le merită și, dacă recunoaștem cu toții nevoia de a nu înceta niciodată să învățăm și să ne creștem în înțelegerea TSA, cu atât vom fi mai bine.
Sursa foto: Facebook
Pe aceeași temă
Citește mai multe
