Cum arată viața în timpul pandemiei de coronavirus? Când ar trebui să se termine criza și cât ar putea să ne coste?
Când se va termina criza de coronavirus și care vor fi costurile? Numărul pacienților începe să crească foarte mult și în România, de aceea, pentru a preveni contaminarea, dezinfecția trebuie să facă parte din rutina noastră și să #stămacasă. Dar și cum arată viața noastră în timpul pandemiei?
Numărul cazurilor din întreaga lume a trecut de 1 milion, iar numărul deceselor a depășit 50,000. Dar în afară de sănătate, care vor fi costurile?
Cum arată viața în România urbană în timpul pandemiei de coronavirus?
În contextul actual, românii își modifică comportamentul pentru a se adapta noii realități. Astfel, 40% dintre românii din mediul urban declară că s-au implicat personal pentru a ajuta alte persoane, conform celui mai recent val al studiului Consumer Stress Score, realizat de către iSense Solutions.
Mai mult, 23% dintre utilizatorii de internet din România au donat bani către ONG-uri sau către spitale pentru a susține eforturile de combatere a virusului. De asemenea, în condițiile recomandărilor oficiale de a rămâne acasă, 6 din 10 români (mediul urban) au alocat mai mult timp familiei, procentul fiind egal pentru bărbați și femei. Același procent – 60% – au comunicat mai mult cu familia extinsă la telefon sau pe internet.
Cum ne va schimba viața criza provocată de virusul COVID-19? Suntem oare pregătiți?
Grija pentru aspectul fizic nu a fost influențată de noul context, 61% au alocat același timp grijii față de aspectul fizic, 11% fiind chiar mai atenți cu acest aspect decât înainte de epidemie. În ceea ce privește igiena personală, 7 din 10 români din mediul urban consideră igiena personală mai importantă decât înainte de actualul context. Astfel, 53% acordă mai mult timp acesteia, iar 44% alocă la fel de mult timp ca și până acum.
Pentru 40% dintre românii din mediul urban a crescut preocuparea și atenția pentru starea personală de bine. 32% au afirmat că au stat de vorbă cu alte persoane despre aspectele care îi preocupă pentru a se liniști sau au utilizat tehnici de relaxare. În același timp, 35% declară că au alocat mai mult timp odihnei în această perioadă.
În ceea ce privește stilul de viață sănătos, 96% dintre românii din mediul urban consideră că mâncarea gătită acasă este mai sănătoasă, iar 23% dintre ei au alocat mai mult timp preocupării de a mânca sănătos în această perioadă.
Când ar trebui să se termine criza?
Milionarul Bogdan Micu, specialist în achiziții de criză și omul din spatele sistemului IT din Ministerul Mediului, a făcut o previziune „matematică” referitoare la epidemia de coronavirus, în România. El a simulat evoluția epidemiei de coronavirus din România, arătând că aceasta se va încheia pe 1 iulie, cu peste 2,600 de decese. Mai mult decât atât, Micu spune că ziua cu cei mai mulți oameni în spitale va fi între 17-25 aprilie, cu aproximativ 8,535 oameni în spitale şi carantină, dar cu simptome grave, iar în perioada de vârf vom avea cam 35-40 de decese pe zi.
Cât ar putea să ne coste?
În timp ce criza de coronavirus ne obligă să stăm în casă, mii de persoane rămân fără locuri de muncă. În acest moment, conform datelor de la Ministerul Muncii, peste 800,000 de contracte de muncă au fost suspendate – vorbim despre angajați care după perioada de criză, teoretic, vor continua să lucreze în companiile respective. Cele mai multe contracte de muncă suspendate se înregistrează în industria prelucrătoare, urmată de comerţ, repararea autovehiculelor şi motocicletelor și zona horeca (hoteluri şi restaurante). Însă, pe lângă aceștia, peste 100,000 de oameni au contractele încheiate, multe din ele din cauza panicii, conform spuselor ministrei Violeta Alexandru.
Pe de altă parte, pentru cei care au credite, perioada de criză s-ar putea traduce în primă instanță cu o amânare de nouă luni și, apoi, cu o creștere a ratei. Practic, la un credit de nevoi personale rata lunară crește cu aproximativ 5%, iar la un credit ipotecar cu 11%, timp de 5 ani, după o amânare de nouă luni (cu prelungirea perioadei creditului pe această perioadă). De exemplu, la un credit de nevoi personale de 10.000 euro (echivalent în lei) pe 5 ani, cu o dobândă de 9% pe an, după perioada de amânare de 9 luni, rata lunară crește cu 52 lei (sau 64 lei, dacă se capitalizează dobândă). Iar, la un credit ipotecar de 60.000 euro (echivalent în lei) pe 30 ani, cu dobânda de 5% pe an, rata lunară crește cu 180 lei, pe următorii 5 ani. Mai multe simulări găsiți pe finzoom.ro.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
