Cum reuşeşte muzica să ne vindece şi să ne facă fericiţi

Cum reuşeşte muzica să ne vindece şi să ne facă fericiţi? Muzica este peste tot, ea ne înconjoară la orice pas, este alarma de dimineaţă, soneria telefonului, „la mulţi ani”-ul cântat la zilele de naştere , radioul maşinii, este la televizor, în mall-uri, la restaurante, la cafenele şi chiar şi la biserică.

De mii de ani, oamenii au cântat, au dansat și s-au bucurat de muzică. Cercetătorii au observat în mod constant că toţi oamenii de pe glob ascultă sau creează un anumit tip de muzică și că putem recunoaşte muzica atunci când o auzim. Chiar dacă aceasta diferă de la o cultură la alta ca gen și are o multitudine de semnificații și emoții diferite asociate, ea uneşte comunităţii din toate colţurile lumii.

Muzica este, fără doar și poate, o parte importantă din viaţa noastră de zi cu zi, dar oare chiar ne este de folos ?

Unul dintre primele lucruri care se întâmplă atunci când muzica intră în creierul nostru este declanșarea centrilor de plăcere care eliberează dopamina, un neurotransmițător care te face să te simți fericit. Acest răspuns este atât de rapid, încât creierul poate chiar să anticipeze cele mai plăcute momente din melodiile noastre preferate  și să se pregătească cu o eliberare anticipată de dopamină.

Totuși, dincolo de simpla senzație de bine, există dovezi că muzica poate fi chiar bună pentru sănătate. Cercetările au arătat că prin ascultarea muzicii se poate reduce anxietatea, tensiunea arterială și chiar durerea fizică, îmbunătăți calitatea somnului, a dispoziției, a nivelului de atenţie și a memoriei. Şi totodată, aceasta ajută la creșterea nivelurilor de anticorpi care stimulează imunitatea și celule care protejează împotriva bacteriilor și a altor invadatori.

Mai mult decât atât, specialiștii în terapie prin muzică au observat de multe decenii faptul că aceasta poate schimba modul în care o persoană se simte, se gândește și se comportă. Datorită tehnologiilor medicale, publicul a conștientizat puterea și potențialul utilizării muzicii în aproape orice context de sănătate și educațional – și de ce este important să o facem.

„Cred că muzica în sine este vindecătoare. Este o expresie explozivă a umanității. Este ceva care ne atinge pe toți. Indiferent din ce cultură provenim, toată lumea iubește muzica”

Billy Joel

Cum reuşeşte muzica să ne salveze

În primul rând să ne uităm la părţile din creier ce percep muzica şi ce roluri au acestea.

Neurologii spun de mult timp că există zone ale creierului dedicate în mod special procesării muzicii și, odată cu apariția tehnologiei avansate de imagistică cerebrală, au descoperit că aria de acoperire a muzicii este mult mai extinsă decât se credea anterior. Atunci când ascultăm muzică, vibrațiile sonore din ureche sunt convertite în mesaje neuronale și transmise către talamus, „stația de releu senzorial” a creierului. După ce ajunge la talamus, informația sonoră este transmisă către cortexul auditiv și este instantaneu descompusă în mai multe elemente diferite, printre care se numără, dar nu numai, sincronizarea, înălțimea și timbrul (tonul). Informațiile auditive sunt, de asemenea, trimise către alte părți ale creierului pentru a fi comparate cu asociațiile istorice și răspunsurile emoționale (îmi place sau nu?), stimulând multe părți ale creierului din ambele emisfere.

„Muzica evocă emoții, iar emoțiile pot aduce cu ele memoria… Ea readuce sentimentul vieții atunci când nimic altceva nu o poate face”

Oliver Sacks

Ce se întâmplă când ascultăm muzică

Muzica reduce durerea și crește mobilitatea

Un studiu din 2014 a constatat că muzica a fost de ajutor pentru pacienții cu fibromialgie. Studiul a arătat că ascultarea de muzică relaxantă la alegerea pacientului „a redus durerea și a crescut semnificativ mobilitatea funcțională”. Cercetătorii cred că muzica ameliorează durerea deoarece ascultarea ei declanșează opioidele – analgezicele naturale ale organismului. 

Într-un alt studiu, persoanelor cărora li s-a administrat Naltrexona, un medicament care blochează opioidele, au simțit mai puțină plăcere în timp ce ascultau melodia lor preferată, ceea ce sugerează că muzica activează eliberarea de opioide care ameliorează durerea. 

Reducerea stresului şi anxietăţii

În funcție de tipul de muzică pe care o ascultăm, muzica relaxantă poate atenua stresul prin scăderea nivelului de cortizol, hormon eliberat ca răspuns la stres.

Conform unui studiu din 2013, se demonstrează o legătură între muzică și scăderea stresului la pacienții din camera de urgență pediatrică. „În cadrul studiului efectuat pe 42 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, cercetătorii de la Universitatea din Alberta au constatat că pacienții care au ascultat muzică relaxantă în timp ce li se introducea o perfuzie au raportat semnificativ mai puțină durere, iar unii au manifestat mult mai puțină anxietate, în comparație cu pacienții care nu au ascultat muzică”, potrivit American Psychological Association.

Recăpătarea memoriei

Studiile care leagă muzica de evocarea memoriei s-au înmulțit de la începutul secolului XX, când au apărut primele cercetări. Ascultarea unei anumite muzici ne poate purta mintea cu zeci de ani în urmă într-o clipă. Într-un articol intitulat „studiile dovedesc că muzica stimulează activitatea cerebrală la pacienții cu Alzheimer”, este citat documentarul Alive Inside, care relata cum muzica le trezea amintiri paciențiilor care sufereau de pierderi de memorie. Neurologul Oliver Sacks a declarat: „ Muzica evocă emoții, iar emoțiile pot aduce cu ele memoria… Ea readuce sentimentul vieții atunci când nimic altceva nu o poate face”.

Muzica în recuperarea de convulsii, leziuni cerebrale sau în urma unui accident vascular cerebral

Pacienții care au suferit un accident vascular cerebral și care au ascultat muzică în primele etape după un accident vascular cerebral au prezentat o îmbunătățire a recuperării, potrivit unui studiu din 2008. Autorul studiului, Teppo Särkämö, a sugerat ca pacienții să înceapă să asculte muzică la scurt timp după accidentul vascular cerebral, deoarece multe schimbări au loc în primele săptămâni și luni de recuperare. „Am constatat că, la trei luni de la accidentul vascular cerebral, memoria verbală s-a îmbunătățit față de prima săptămână de după accident vascular cerebral cu 60% la cei care ascultau muzică”, a spus Särkämö.

Rock, jazz, hip-hop sau muzică clasică, creierul tău preferă aceeași muzică ca și tine: ce impact are genul muzical asupra creierului nostru

Începând din 2006, doi profesori de la UCF – neuroștiințificul Kiminobu Sugaya și violonista de renume mondial Ayako Yonetani – predau unul dintre cele mai populare cursuri din cadrul Burnett Honors College. „Muzica și creierul” explorează modul în care muzica influențează funcția creierului și comportamentul uman, inclusiv prin reducerea stresului, a durerii și a simptomelor de depresie, precum și prin îmbunătățirea abilităților cognitive și motorii, a învățării spațio-temporale și a neurogenezei, care reprezintă capacitatea creierului de a produce neuroni. Sugaya și Yonetani ne învață cum persoanele cu boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, răspund pozitiv la muzică.

Se pare că, indiferent dacă este vorba de rock ‘n’ roll, jazz, hip-hop sau muzică clasică, creierul tău preferă aceeași muzică ca și tine. „Depinde de trecutul tău personal”, spune Yonetani. Pentru o vreme, cercetătorii au crezut că muzica clasică crește activitatea cerebrală și îi face pe ascultătorii săi mai inteligenți, un fenomen numit efectul Mozart. Nu este neapărat adevărat, spun Sugaya și Yonetani. În studii recente, aceștia au descoperit că persoanele cu demență răspund mai bine la muzica pe care au crescut ascultând-o. „Dacă pui muzica preferată a cuiva, diferite părți ale creierului se aprind”, explică Sugaya. „Asta înseamnă că amintirile asociate cu muzica sunt amintiri emoționale – care nu se estompează niciodată – chiar și la pacienții cu Alzheimer”.