Dor de România. Cum simt românii de peste granițe dorul de casă

Tristețe, melancolie, neliniște, nervozitate, nod în gât, durere în piept, insomnii. Sunt multe moduri în care românii „din afară” descriu dorul de casă, dar nu lucru este cert: el provoacă multă suferință emoțională, dar și fizică. O cercetare inițiată de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a investigat manifestările dorului după despărțirea de cei dragi de acasă. 

„Când locuiam în Amsterdam, visam uneori că mă plimb pe Magheru. Îmi era foarte dor de străzile din București, de parcuri, de familie, de prieteni, de magazine, de mâncarea românească, de tot. Am găsit acolo un magazin polonez și îmi luam tot felul de produse care semănau cu ale noastre: mici, jumări… Aveam poftă de produse de acasă! Este o senzație foarte ciudată: mergi pe cele mai frumoase străzi, trăiești într-o lume modernă, dar ți se face dor de ai tăi și de locurile tale. Ai un sentiment că îți lipsește ceva, că parcă nu aparții locului. Lipsește ceva din tine, nu știu cum să descriu asta. Parcă ai avea totul, dar nu-ți este bine, nici fizic, nici emoțional”, povestește Mihaela. 

Citește și: Statutul copilului imigrant în Italia. La povești cu Anca Găboreanu, copilul forțat să-și urmeze părinții într-o țară străină, despre dezrădăcinare, imigrare și integrare

Avea 30 de ani când a hotărât să urmeze un masterat de un an în capitala Olandei, pentru ca apoi să-și prelungească șederea cu încă un an. A lucrat pentru două start up-uri și a trăit o experiență foarte frumoasă, care a ajutat-o să se dezvolte profesional, dar dorul de casă a adus-o înapoi, în România. 

„Rădăcinile mele sunt foarte adânc înfipte aici. Am mulți prieteni, unii chiar de la grădiniță și apoi din liceu și facultate. În România, eram pasionată de drumețiile pe munte. Acolo simțeam că mă încarc cu energie pozitivă. Am călătorit mult în țară. Poate și de asta mi se făcea dor de locuri, de gașca de munte și de tot ce trăiam noi acolo, cu chitara, cu cântecele noastre, în lumea noastră”, își amintește Mihaela. 

„România nu este cel mai rău loc de pe Pământ”

Zece ani mai târziu, la 40 de ani, Mihaela a trebuit să ia, încă o dată, decizia de a pleca din România. În vara lui 2021, a hotărât să plece în Barcelona, împreună cu soțul și fiul în vârstă de 4 ani. Mărturisește că s-a lăsat greu convinsă de soț să facă din nou acest pas. „Mai mult el și-a dorit, pentru că este foarte dezamăgit de sistemul de sănătate și de cel educațional din România. Eu nu de supărare am plecat. În continuare, eu nu consider că este cel mai rău loc de pe Pământ. Având deja două experiențe în afară, mi se pare chiar o țară bună în care să trăiești. E adevărat că lipsesc multe lucruri, dar nici nu este cel mai rău loc”, spune Mihaela. 

Ca Mihaela sunt milioane de români plecați în străinătate care suferă de o afecțiune încă nerecunoscută, singura care se poate transmite la distanță: dorul. Mai bine de 5 milioane de români se află acum peste hotare, lăsând în urmă cel puțin la fel de multe persoane afectate de dor. „În tratatele de specialitate, noțiunea de dor nu există ca atare. În psihologie, ea este asimilată problemelor de anxietate care derivă din dorul de casă, așa-numitul home sickness, în engleză. El se referă, însă, mai degrabă la o localizare de casă, de mediu. Or, dorul este un amalgam de trăiri care apare foarte mult în relația cu oamenii”, a explicat pentru Smart Living Alexandru Dincovici, antropolog și lector S.N.S.P.A.

Cât de mare este suferința românilor din străinătate și cum resimt aceștia dorul dezvăluie o cercetare derulată de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.

Concuziile cercetării le puteți citi AICI