Poluarea crește gradul de îmbolnăvire cu coronavirus: cât de mult riscăm dacă trăim într-o zonă cu aer poluat?

Cercetătorii au descoperit că poluarea poate duce la creșterea ratei mortalității în cazul oamenilor infectați cu coronavirus. Mai mult decât atât, aceștia susțin că dacă am trăit într-o zonă poluată chiar și cu ani înaintea pandemiei suntem cu 15% mai predispuși să dezvoltăm cazuri severe ale bolii. Iar aceste informații trebuie tratate cu mare atenție, mai ales în situația în care Bucureștiul se luptă cu mari probleme în acest sens.

Dar care sunt rezulatele studiului? Cum ne afectează poluarea? Și ce putem face?

Cercetătorii de la Harvard TH Chan School of Public Health din Boston au analizat 98% din populația din 3,000 de orașe americane pentru a afla legătura dintre poluarea aerului și rata de mortalitate a pacienților infectați cu coronavirus. Aceștia au declarat, pentru The Guardian, că „o creștere de doar 1μg/m3 în particulele în suspensie (PM2.5) este asociată cu o creștere cu 15% a mortalității în cazurile pacienților cu COVID-19”.

Poluarea atmosferică este reprezentată de prezența particulelor în suspensie și a gazelor nocive din aer. Principalii poluanți sunt monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO2), ozonul (O3), particulele în suspensie (PM10, PM2.5), dioxidul de sulf (SO2), hidrocarburile și plumbul. Pentru București, puteți afla în timp real gradul de poluare de aici.

De altfel, oamenii de știință au avertizat asupra faptului că o expunere într-un mediu poluant pentru o perioadă de 15-20 de ani crește gradul de îmbolnăvire a populației. Astfel, același grup de cercetători americani a realizat un studiu pe 60 de milioane de americani cu vârsta peste 65 de ani și a arătat că expunerea la o creștere de doar 1μg/m3 în particulele în suspensie (PM2.5) înseamnă o creștere cu 0.73% a ratei mortalității indiferent de cauza acesteia. Însă, noul studiu arată că riscul este cu 20% mai mare în cazul unor pacienți infectați cu coronavirus.

Cum arată viața în timpul pandemiei de coronavirus? Când ar trebui să se termine criza și cât ar putea să ne coste?

Una dintre cercetătoarele care a făcut parte din studiul celor de la Harvard, Rachel Nethery, susține că se știa că poluarea crește dramatic riscul de mortalitate după cazurile de Sars din 2003. Studiile au arătat deja că aerul poluat crește riscul unor afecțiuni ale sistemului respirator, iar aceasta este una dintre cauzele cele mai întâlnite ale mortalității pacienților infectați cu coronaviurs, alături de problemele cardiace.

Pe de altă parte, doctorul pneumolog John Balmes este de părere că datele obținute în studiul celor de la Harvard ar trebui puse în contextul pacientului. Balmes, la rândul său profesor în departamentul de mediu de la UC Berkeley, susține că țările care se confruntă cu probleme de poluare au și un nivel ridicat al sărăciei, de aceea este important să se cunoască istoricul individului – de la probleme cardiace, la boli precum diabetul sau dacă este fumător sau nu, factori care contribuie la rândul lor la gravitatea bolii.

Însă raportul întocmit de cei de la Harvard susține că ia în considerare și alți factori, precum nivelul sărăciei, fumatul, obezitatea, numărul de teste Covid-19 sau paturile de spital disponibile. Și arată că, în cazul orașului New York care se confruntă cu cele mai mari probleme peste ocean, traiul într-o zonă mai puțin poluată din Manhattan a ajutat la salvarea a mii de vieți.

Sunt valabile rezultatele și pentru Europa? Și ce putem face?

Rezultatele studiului realizat peste ocean sunt confirmate de o altă cercetare făcută în Italia care arată că rata de mortalitate este mult mai mare în nordul țării, acolo unde sunt și nivele de poluare mult mai ridicate.

Cercetătorii italieni trag un semnal de alarmă asupra strategiilor care ar trebui implementate pentru a ajuta la prevenirea unor situații dramatice. Aceștia susțin că zonele poluate ar trebui să fie tratate cu mult mai mare grijă, în special pentru a preveni răspândirea virusului.

Rezultatele studiului au fost confirmate și de profesorul Yifang Zhu care face parte din departamentul care studiază mediul la UCLA. Acesta a declarat, pentru CNN, că o expunere prelungită într-un mediu toxic poate crește riscul unei îmbolnăviri mortale cu coronavirus. Și consideră că rezultatele cercetării celor de la Harvard ar trebui să fie dovada de care avem nevoie pentru a începe să luăm măsuri serioase pentru a proteja calitătea aerului în zonele în care trăim.

Cum ne va schimba viața criza provocată de virusul COVID-19? Suntem oare pregătiți?

În acest sens, Xiao Wu, unul dintre cercetătorii de la Harvard, vorbește despre faptul că informațiile demonstrate prin studiul lor ar trebui să stea la baza strategiilor care se iau în bătălia contra coronavirusului. Și, cum acesta pare că o să fie parte din viața noastră pentru o perioadă destul de lungă, în ciuda eforturilor globale de a se găsi un tratament sau un vaccin, ar trebui să îi protejăm mai mult pe cei care trăiesc în zonele poluate. Și să facem tot ce este posibil pentru a reduce gradul de poluare general.

Este adevărat că acesta a scăzut în ultima perioadă datorită carantinei generale implementate la nivel global, dar cercetătorii sunt de părere că trebuie implementate mult mai multe norme pentru a asigura calitatea aerului nu doar în timpul pandemiei de coronavirus, ci mai ales după. Aceștia vorbesc despre necesitatea implementării unor reguli care să controleze gradul de poluare al aerului, asta dacă nu vrem ca numărul cazurilor de infectați cu coronavirus să crească și mai mult.