Cum păstrăm vinul în condiţii optime

Am cumpărat un vin şi nu vrem să îl bem imediat. Sau avem mai multe sticle de vin şi ne gândim că ar fi cazul să punem bazele unei viitoare colecţii. Indiferent de caz, mai ales dacă el presupune păstrarea vinului pentru un moment de consum viitor, trebuie să ţinem cont de câteva reguli de bază pentru a-l păstra şi stoca în condiţii cât mai bune.

În primul rând, înainte de a începe orice demers de acest fel trebuie să ţineţi cont că un mic procent din vinurile de pe piaţă au o structură care să le permită o evoluţie de lungă durată. Multe dintre aceste vinuri sunt foarte bune de consumat în primii ani de la lansare, fapt ce nu le scade deloc din valoarea intrinsecă.

Temperatura este primul factor pe care trebuie să îl luăm în calcul atunci când dorim să stocăm sticlele de vin. Căldură este inamicul numărul unu al vinului, temperaturile mai ridicate de 20 de grade Celsius putând accelera evoluţia vinului în sticlă mai repede decât ne dorim. Cu cât „se încălzeşte” mai tare, vinul îşi pierde din calităţile aromatice şi gustative, căpătând note neplăcute. Temperatura ideală de păstrare şi stocare a vinurilor trebuie să varieze între 7 şi 18 grade Celsius. Dacă păstraţi vinurile pe termen scurt, temperaturile pot merge până la 20-22 de grade Celsius.

Frigiderul obişnuit poate reprezenta o soluţie pentru păstrarea vinurilor, însă doar pentru câteva luni, el nefiind recomandat pe termen lung. Temperatura medie dintr-un frigider normal este mai scăzută de 7 grade Celsius – acea temperatură sigură pentru produsele perisabile. De asemenea, lipsa umidităţii din frigider poate duce la uscarea dopului, lucru care poate duce la accelerarea oxidării vinului.

Mai important însă decât păstrarea unei temperaturi ideale de 12 grade în locurile de stocare a vinului este păstrarea unei temperaturi constante pe tot parcursul anului şi evitarea trecerilor bruşte de la o extremă la alta. În afară de tonurile „de copt” pe care le capătă vinul, dilatarea şi contracţia lichidului poate împinge dopul în afară sticlei, cauzând astfel infiltraţii sau oxidări. Ţinta trebuie să fie temperatura constantă, însă nu trebuie să ne sperie fluctuaţiile minore. De foarte multe ori, vinurile au de suferit în momentul transportului de la cramă către diversele canale de vânzare. Chiar dacă vinul s-a scurs pe lângă dop, asta nu înseamnă că este distrus şi ar fi păcat ca sticla să fie aruncată.

Lumina, în special cea a soarelui, poate să reprezinte un potenţial duşman al vinului, mai ales în cazul stocării pe termen lung. Razele ultraviolete pot îmbătrâni prematur vinul, acesta fiind unul dintre motivele pentru care majoritatea sticlelor sunt colorate. În aceeaşi măsură, lumina artificială poate influenţa evoluţia vinului, aşa că este indicat că spaţiile în care este stocat vinul să fie cât mai întunecoase.

Un alt factor de care trebui ţinut cont este umiditatea, nivelul ideal pe care ar trebui să-l aibă spaţiile de păstrare şi stocare a vinului fiind de 70 de procente. Un nivel de umiditate scăzut, pe termen lung, poate duce la uscarea dopurilor, implicit la oxidarea vinurilor. Invers, umiditatea crescută poate favoriza apariţia mucegaiului în spaţiile de stocare. Păstrarea unei umidităţi între 50 şi 80 de procente în locurile de stocare permite o bună evoluţie a vinurilor.

Pe lista factorilor care influenţează evoluţia vinurilor, alături de temperatură, lumina şi umiditate, trebuie inclusă şi poziţia sticlelor. În mod tradiţional, se recomandă ca sticlele să fie păstrate culcat, pentru a menţine un contact continuu între lichidul din sticlă şi dop, pentru a se evita uscarea acestuia din urmă. Dacă sticlele sunt îmbuteliate cu sisteme alternative (dopuri screwcap, de plastic, sticlă sau silicon), atunci păstrarea vinurilor în poziţia culcat nu este necesară, cu toate că prin acest mod de păstrare se poate economisi spaţiu.

Există teorii potrivit cărora vibraţiile ar fi un factor care ar influenţa evoluţia vinurilor pe termen lung, susţinătorii acestei teorii declarând că acestea accelerează reacţiile din vin. Vibraţiile semnificative ar putea să agite sedimentele din vinurile mai vechi, însă vorbim doar de vibraţii foarte puternice. În cazul în care spaţiul de stocare al vinului nu se află în apropierea unei gări sau intr-o zonă cu frecvenţă seismică ridicată, atunci nu trebuie să vă faceţi griji în privinţa acestui factor.

Dacă ar fi să alegem un spaţiu care să întrunească toate condiţiile de mai sus, atunci excludem din start bucătăria sau balconul, locuri în care căldura şi lumina pot afecta vinul. În cazul în care nu posedaţi un beci răcoros, spaţiul de stocare poate să fie o debara sau o cameră mai puţin folosită. Sau puteţi apela la un frigider sau la o vitrină de vinuri. Cererea tot mai mare de astfel de dispozitive a făcut posibilă apariţia pe piaţă a unor oferte mai mult decât atractive, aceste dispozitive putând păstra, în condiţii ideale de temperatură şi umiditate, pe termen lung, vinurile preferate.