Căutare

Share this article

Dor Mărunt. Aşa se cheamă locul în care a crescut Florica Prevenda, în Bărăgan, într-o familie de aromâni. Aud că acest toponim ar proveni de fapt din coruperea în timp a numelui legendarului rege dac, Dromihetes şi ar însemna, ca Drom-I-Chaites, calea celor puri. Nu ştiu ce acurateţe istorică are informaţia, dar simbolic se potriveşte Floricăi Prevenda, care este o fiinţă cu o puritate de factură aparte – răspicată, visătoare şi fără compromis.

Astăzi Florica Prevenda locuieşte când la Bucureşti, când la New York – şi este pictor. Un pictor cunoscut şi necunoscut.

E cunoscută de specialişti – critici şi istorici de artă –  şi de confraţii săi artişti, fiind de mult o certitudine a valorii, chiar dacă uneori această valoare este primită cu „încruntare” într-o lume a picturii dominată de straşnice ego-uri masculine. Însemnătatea operei sale e confirmată prin prezenţa lucrărilor sale în expoziţii, colecţii muzeale şi private – ce-i drept, mai mult în afara ţării, în Belgia, Olanda, Franţa, Polonia sau Italia. Mai lentă în reacţii, breasla din România i-a acordat totuşi în acest an prestigiosul Premiu pentru Pictură al Uniunii Artiştilor Plastici.

Şi piaţa noastră de artă merge cu paşi mici şi precauţi către opera complexă a Floricăi Prevenda. Nu suntem cu totul pregătiţi pentru această artistă cu totul excepţională, care îşi devansează epoca. Bizar, ne e necunoscută. Dar eu vă invit să o descoperiţi: garantez uimire fermecată şi câştig în ale învăţării despre cât de felurit poate fi frumosul.

Să vă previn (ca să nu vă reţin atenţia în cazul în care căutaţi doar lucruri tradiţionale): picturile Floricăi Prevenda nu sunt simplu-frumoase sau uşor de îmbrăţişat. Ele ne scot din zona de confort a obişnuitului, poftindu-ne în teritoriul ne-aglomerat unde se descoperă drumurile noi, ne-bătătorite. Sunt picturi  cu volum, într-un paradoxal 3D şi „ies” din pânza plană a picturii „clasice” – şi vin spre noi. Să fim pregătiţi.

Prevenda este o artistă care caută într-una, inovează, inventează şi face lucrurile altfel. Tehnica sa de lucru este a unei picturi-asamblaj şi a devenit marca sa inconfundabilă. Recunoşti lucrările Prevenda dintr-o mie de mii: picturi în care linia pe pânză este zgrunţuroasă, încărcată cu pastă de relief, ţesută cu fâşii de carton şi scăldată în acriluri: minimalist alb-negru sau exuberant de la roşu-sângeriu la albastru-cobalt. Uneori, găsim înfipte în pânză delicate şi ferme lame de lemn. Această urzeală, ca împletitura din fir de metal a unei cămăşi de armură, cuprinde un timp îndelung şi minuţios de reflecţie şi de lucru. Plus o doză bună de curaj, pentru că Prevenda lucrează direct „pe curat”, fără schiţe. Se pregăteşte doar privind atent lumea din jur şi reflectând la rosturile timpului nostru. Spune că o schiţă ar încurca-o pentru că s-ar uita mereu spre ea şi nu ar mai fi liberă să descopere ceea ce e ascuns şi ce i se arată, neştiut, atunci când lucrează.
Ce pictează Florica Prevenda în aceste volume?  Cine se află în dosul şi în adâncul păzit de aceste grilaje? Cum cine? Noi! Oamenii zilelor noastre, mai liberi ca oricând să comunicăm şi să ne arătăm deplin până în cel mai îndepărtat colţ al lumii, zi şi noapte. Noi, cei de fapt însinguraţi şi în pericol de a pierde sensul profund al vieţii în vacarmul de imagini şi cuvinte care ne împresoară instantaneu.

Artista revine frecvent la chipul uman, ascuns după zăbrelele reţelelor de comunicare, cu identitatea topită până la ştergere, în straturi multiple de trăsături ce par că aparţin tuturor. Căutarea de sine devine astfel un imperativ şi o probă de curaj. Seria Facelook  | Facebook Obsession de pildă, ne descoperă solitari şi fals-conectaţi prin noile tehnologii de comunicare şi constituie un document artistic de mare intensitate, despre alienare şi regăsirea noastră ca individ unic şi sensibil.

Prevenda găseşte pentru noi şi veştile bune însă: după explorarea sumbru-îngândurată a trecerii timpului istoric şi personal în Time Regained, artista face o incursiune neaşteptată în lumea serenă şi limpede a copilăriei şi a albului pur, în splendida serie de lucrări, Serenity. Arătate în premieră la Bruxelles şi acum la Bucureşti, lucrările sunt imagini pline de freamăt ale unui copil perpetuu şi fericit: încrezător că poate zbura, angelic şi liber. De o frumuseţe blândă şi cu o expresivitate aparte a jocului şi a zborului simbolic, lucrările ne re-conectează cu prima noastră condiţie, a începutului de viaţă curat şi înaripat, şi cu promisiunea că această condiţie rămâne a noastră: o putem regăsi dacă ştim cum să privim şi cum să trăim. 
 
Să mai spunem o ciudăţenie personală a acestei artiste exemplare, care străbate lumea în lung şi-n lat: pictează numai şi numai în România. Nu ştie exact de ce, însă cert este că nu poate lucra decât acasă. Să bănuim aşadar că numai aici, în ţară şi în locul ei,  găseşte drumul deschis către rezervorul de sensibilitate şi imaginaţie – şi spre puterea de a fi neînfricată.

Temă pentru acasă: vedeţi expoziţia Serenity, deschisă la galeria AnnArt până pe 7 iunie. Cereţi să vedeţi şi „buzele” (preferatele mele şi parte din seria Facelook):  roşii, purpurii şi brune, misterioase în lamele lor de carton şi lemn. Veţi hotărî singuri dacă sunt simplu zâmbitoare sau se super-tem de apropiere fără păvaza-grilaj pe care le-o imaginează Florica Prevenda.
 

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO