Fondatorii Dedeman – drumul de la un butic în Bacău la liderul incontestabil pe piaţa de bricolaj

Oricând ai nevoie să repari ceva prin casă, să renovezi sau chiar să construieşti, drumurile te duc invariabil la un magazin de bricolaj. Dacă până acum 10 ani primii pe listă erau multinaţionalele internaţionale, cu multă experienţă şi putere financiară în spate, în ultimul deceniu o afacere 100% românească s-a dezvoltat extraordinar şi a devenit lider incontestabil pe piaţa de bricolaj. Dar să vedem cine sunt fondatorii Dedeman şi cum au reuşit să ajungă pe locul 2 în topul celor mai bogaţi români, la un pas să-l detroneze pe Ion Ţiriac.

Fondatorii Dedeman – De la şcoala din sat la Facultatea de matematică, apoi la buticul cu de toate

Născuţi într-un sat din Suceava, într-o familie modestă cu 8 copii, Dragoş şi Adrian Pavăl au înţeles că doar studiile le vor oferi şansa să ducă o viaţă mai bună. Primul care a plecat de acasă a fost Dragoş, acum directorul şi acţionarul principal al companiei. La finalul şcolii generale ar fi trebuit să meargă la liceu în Fălticeni, cel mai aproape de casă. În locul acestuia, Dragoş Pavăl a decis la 14 ani să plece singur într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, la Iaşi. Vacanţele şi le petrecea acasă, muncind cot la cot cu tatăl său. De altfel, aceasta a fost lecţia pe care a învăţat-o de mic copil – ca să obţină ceva trebuie să muncească din plin.

În 1986 Dragoş Pavăl ia admiterea la Facultatea de Matematică din Iaşi şi se înscrie la abia înfiinţata secţie de Informatică. Imediat după absolvire tânărul este angajat la o fabrică de confecţii din Bacău. După câteva luni găseşte un anunţ în ziar prin care se căuta un informatician la Întreprinderea magazinelor de stat. Aici, realizând un soft de contabilitate care ţinea atât salariile, cât şi gestiunea, a aflat cu ce se mănâncă comerţul, de la adaos comercial şi profit la cerere şi ofertă. Tot aici a văzut că avea cel mai mic salariu din întreprindere, mai mic şi decât femeia de serviciu. Şi-a dat seama că trebuie să facă altceva.

În acelaşi timp, fratele său mai mic, Adrian, termina aceeaşi Facultate de matematică din Iaşi şi câştiga bani din marfa cumpărată de la ruşi, din bazarurile din Iaşi, pe care o vindea la Craiova, la preţ mult mai mare. Stânsese deja 10.000 de mărci.

Dragoş Pavăl ia bani şi o Dacie break cu împrumut de la socrul său, îl cheamă pe Adrian să-i fie alături şi deschid amândoi, în Bacău, un magazin de 16 metri pătraţi în care vindeau orice, absolut orice. Câştigurile au venit imediat. Într-o Românie lipsită de multe în perioada comunistă, acum se cumpăra tot ce se găsea. Aşa că fraţii Pavăl aduceau în magazin tot ce găseau să cumpere dintr-un centru comercial din Bucureşti. Umpleau până la refuz Dacia şi aduceau marfa la Bacău. Diferenţa dintre ei şi alţi mici oameni de afaceri care deschideau magazine în acea perioadă era că ei erau informatizaţi. Ţineau întreaga gestiune pe computer.

Fondatorii Dedeman – Povestea numelui ce avea să devină un brand

Când au înfiinţat firma, Dragoş Pavăl s-a trezit la Registrul Comerţului că niciunul dintre numele pe care le avea pregătite nu era disponibil. Presat de anagajaţii de acolo a început să amestece iniţiale între ele. Dragoş, Denise (soţia sa), Adrian. Ieşea Dedean. Nu i-a plăcut cum suna, aşa că a mai adăugat un M, de la soacra lui, Margareta.

Multă vreme a crezut că numele ales era complet neinspirat. Cei cu care intra în legătură îl poceau mereu, facturile erau mereu mâzgălite. Abia după câţiva ani buni şi schimbarea tipului de marfă şi-a dat seama că numele era chiar foarte bun. Suna a nume german, transmitea încredere.

Fondatorii Dedeman – Criza economică, dezastru pentru unii, şansă pentru fraţii Pavăl

La un an după ce deschiseseră magazinul din Bacău, în 1993, statul a dat startul privatizărilor şi a început să ofere tot mai multe spaţii comerciale în locaţie de gestiune. Mai exact, oamenii de afaceri puteau prelua magazine cu tot cu angajaţi, iar după timpul prevăzut în contract puteau deveni proprietari. Dragoş Pavăl încă lucra cu jumătate de normă la Întreprinderea magazinelor de stat, iar angajaţii aveau prioritate în acest caz.

Magazinul de mobilă preluat iniţial le-a adus un profit pe care nu l-ar fi bănuit. Cererea era atât de mare încât marea grijă a fraţilor Pavăl era să aibă marfă pe stoc. Atât de bine mergeau magazinele încât au extins afacerea şi la Galaţi. Au decis că soluţia nu este să închirieze, ci să cumpere spaţiile comerciale. Au luat credite la dobânzi mari, dar inflaţia era mai mare, aşa că au reuşit să le achite destul de uşor. Aveau deja 3 magazine de mobilă în Bacău când au înţeles că dacă vor să continue să crească trebuie să schimbe abordarea.

Atunci au început să schimbe direcţia către ceea ce avea să transforme Dedeman într-una dintre cele mai mari companii româneşti. Au adus în magazine materiale pentru amenajări interioare, apoi produse de instalaţii. Şi în acest caz cererea era mai mare decât oferta. Au ajuns în scurt timp să deţină 3 magazine de mobilă şi 5 de decoraţiuni interioare. Apoi au început să deschidă magazine la Roman, Comăneşti, Iaşi. În 2001 aveau 20 de magazine în toată Moldova şi 245 de angajaţi, doar că nu ştiau încotro să o ia.

Dragoş Pavăl a plecat prin Europa ca să vadă care este acolo mersul lucrurilor în domeniu. Şi-a dat repede seama că atunci când marii retaileri vor ajunge în România ei nu vor rezista. S-a întors în ţară şi au făcut un credit de 1,5 milioane de euro fără garanţie. În următorul an, în timp ce Bricostore deschidea la Bucureşti primul magazin de bricolaj din România, fraţii Pavăl deschideau primul mare magazin, la Suceava, pe o suprafaţă de 3500 de metri pătraţi. Între timp, acesta a fost extins de 2 ori şi a ajuns la 10.000 de metri pătraţi. Au urmat magazine de bricolaj în toată zona Moldovei, locul în care marii retaileri încă nu ajunseseră, concentrându-se pe oraşele mari şi mai bine dezvoltate.

Când au crezut că a venit vremea să intre şi pe piaţa din Bucureşti, au luat un nou credit. Şi-au dat seama însă că preţurile terenurilor sunt mult prea mari ca să justifice investiţiile. Dragoş Pavăl a plecat în Polonia ca să observe şi acolo tendinţele. Preţurile terenurilor erau la jumătate. A intuit că lucrurile la noi nu aveau cum să rămână aşa, prin urmare au stopat extinderea. Când a venit criza, iar preţurile terenurilor au scăzut dramatic, fraţii Pavăl aveau banii necesari şi au început să cumpere terenuri în toată ţara, nu doar în Bucureşti. Au deschis noi magazine, iar 2010 a fost primul an în care au depăşit ca cifră de afaceri celelalte magazine de bricolaj din ţară.

În prezent compania Dedeman are o cifră de afaceri de 7,8 miliarde de lei şi un profit net de peste 1 miliard, 51 de magazine, peste 11.000 de angajaţi şi este cel mai mare retailer de bricolaj din ţară.