Fondatorii Lindt & Sprüngli. Povestea şi secretele celor 2 cofetari inovativi care au revoluţionat producţia de ciocolată

Primele menţiuni despre consumul de cacao au mai mult de 4.000 de ani vechime, semn că oamenii au apreciat mereu gustul intens al acesteia. Aztecii au inventat apoi numele de ciocolată – xocolatl – o combinaţie între xocol, care însemna amar şi atl, apă, pentru că mii de ani ciocolata asta a fost, o băutură caldă sau rece realizată cu cacao. Fondatorii Lindt & Sprüngli sunt cei care au schimbat istoria şi au produs pentru prima dată în lume ciocolata în formă solidă. Iar din acel moment nu a mai fost loc decât pentru foarte multă imaginaţie şi combinaţii care mai de care mai surprinzătoare.

Fondatorii Lindt & Sprüngli – Ideea care a schimbat istoria ciocolatei

Era anul 1836 când David Sprüngli-Schwarz împreună cu fiul său, Rudolf Sprüngli-Ammann cumpărau un mic magazin în Zurich şi începeau să producă ciocolată. Afacerea a crescut, aşa că în 1845 cei doi au mutat magazinul în Paradeplatz, una dintre cele mai scumpe zone din oraşul elveţian. Tot atunci le-a venit şi ideea de a produce ciocolată solidă, ceva nemaiîntâlnit până în acel moment în acea parte a lumii.

Legenda spune că ideea ar fi apărut dintr-o eroare, când ar fi uitat o maşinărie în funcţiune peste noapte şi au găsit dimineaţa ciocolata solidificată. Legendă sau nu, cert este că cei doi şi-au dat seama că acest tip de produs ar putea avea mare succes în rândurile elitei elveţiene, dornică mereu să descopere şi să experimenteze lucruri noi. Decizia lor a fost una care a schimbat pentru totdeauna povestea ciocolatei în istoria omenirii, dulcele-deliciu pe care puţini şi-l refuză.

Doi ani mai târziu de la acel moment cei doi Sprüngli mutau producţia într-o fabrică din Horgen, pe malul lacului Zurich, unde aveau spaţiu mai mare şi o sursă directă de apă. 10 muncitori au angajat din start ca să poată acoperi cererea care însă a crescut tot mai mult de la an la an. În 1859 cei doi deschideau o a doua cofetărie în Paradeplatz, mai mare decât cea deja existentă.

Fondatorii Lindt & Sprüngli – Omul care a transformat ciocolata într-un deliciu

În secolul al XIX-lea, deşi ciocolata reprezenta un răsfăţ aflat la mare căutare, nu avea încă rafinamentul şi delicateţea pe care le are în zilele noastre. Era, mai degrabă, sfărâmicioasă, aspră şi destul de amăruie la gust. Rodolphe Lindt, fiul unui farmacist şi al unui maestru cofetar s-a arătat de mic interesat de ambele meserii. Fascinat însă de băutura din cacao, răsfăţul bogaţilor vremii, a ales, până la urmă, să-şi facă ucenicia în Lausanne, într-un atelier de ciocolată.

Tot mai atras de acest domeniu, în 1879 şi-a deschis propriul atelier, în capitala Elveţiei, Berna. În acelaşi an avea să inventeze însă şi un aparat revoluţionar în domeniu, o maşină de turnat ciocolata care nu doar că reuşea să producă o ciocolată mult mai fină şi mai compactă, dar îndepărta şi gustul amărui care nu era pe placul tuturor. Fratele său, farmacist, la fel ca tatăl lor, este cel care i-ar fi dat pontul ce avea să îl facă celebru în toată lumea: să lase maşinăria să lucreze mai mult, făcând astfel ca textura să devină mult mai cremoasă.

Fondatorii Lindt & Sprüngli – Moştenitorul fabricii, omul care a transformat compania într-un gigant

În 1892 David Sprüngli decide să se retragă din afacere şi să le dea celor 2 fii ai său părţi egale în companie. Cel mai tânăr dintre ei, David Robert, a primit 2 cofetării, în timp ce Rudolf a ajuns proprietarul fabricii.

Rudolf avea deja planuri de expansiune, aşa că momentul a fost cum nu se poate mai potrivit. A dotat fabrica cu echipamente de ultimă generaţie, a construit una nouă. Apoi, în 1899 a transformat compania într-una pe acţiuni ca să poată face rost de banii necesari tuturor ideilor sale. Imediat după, a cumpărat de la Rodolphe Lindt compania, cu tot cu secretele sale de producţie şi maşinăriile-minune. 1,5 milioane de franci de aur l-au costat secretele lui Lindt, dar a fost pasul decisiv către o companie recunoscută pe plan mondial, nu doar printre oamenii cu bani din Elveţia, în acel moment ciocolata fiind încă un desert greu accesibil oamenilor de rând.

6 ani mai târziu Rodolphe şi rudele sale, August and Walter se retrag din companie, dar ultimii doi deschid o fabrică de ciocolată la Berna, încălcând astfel contractul cu Sprüngli. Au urmat mai bine de 20 de ani de procese costisitoare, dar care s-au încheiat până la urmă cu lichidarea noii fabrici.

Primele 2 decenii ale secolulul XX au reprezentat extinderea majoră a companiei, exporturile ajungând să reprezinte aproape trei sferturi din producţie. În ciuda dificultăţilor aduse de Primul Război Mondial şi a sărăciei care afecta tot mai mult populaţia, ciocolata a rămas un răsfăţ la care lumea continua să apeleze. Aşa se face că în 1925 compania deschide o filială la New York, 3 ani mai târziu construieşte o fabrică la Berlin, iar după alţi 4 ani ajunge şi în Marea Britanie. Criza economică tot mai accentuată aduce pierderi masive, aşa că reprezentanţii companiei se concentrează mai mult pe piaţa internă şi lansează produse care vor face şi ele istorie: Lindt Cream şi Lindt Milk.

Dacă până în 1934 Lindt fabricase doar ciocolată neagră, conform reţetei originale, acum începe evoluţia în materie de gusturi, texturi şi arome. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial aduce cu sine şi o explozie a cererii de ciocolată, mai întâi pe piaţa internă, apoi la nivel global. Era momentul oportun pentru Lindt & Sprüngli să vină cu inovaţii, aşa că au apărut, pe rând, batonul Lindor, iepurele în poleială aurie şi delicatele trufe.

În prezent compania are 12 fabrici în Europa şi SUA, 25 de filiale şi sucursale, peste 400 de magazine şi cafenele proprii şi peste 100 de distribuitori în întreaga lume. Este cel mai mare producător premium de ciocolată elveţiană, cel de-al treilea producător de ciocolată din America de Nord şi al şaptelea la nivel mondial.