Fondatorii Philips: un tânăr cu vise mari, un tată cu încredere în fiul său şi un al doilea fiu, cu viziune. Afacerea de familie care a ajuns lider mondial în domeniu
Philips a fost una dintre cele mai mari companii de electronice din lume, la un moment dat chiar cea mai mare. Tot mare a rămas, doar că în ultimii ani s-a concentrat mai mult pe tehnologia în domeniul sănătăţii. Compania a primit chiar şi Koninklijk, un titlu onorific regal acordat anumitor firme sau ONG-uri de către monarhul olandez care au cel puţin 100 de ani de existenţă, sunt lideri în domeniul lor de expertiză şi sunt de importanţă naţională. Tocmai de aceea în multe documente titlul acesteia este de Koninklijk Philips. Fondatorii Philips au fost 2 bărbaţi, tată şi fiu şi totul a pornit după ce fiul şi-a convins tatăl să îi finanţeze ideea de business pe care o avea.
Fondatorii Philips – O idee bună şi munca în familie au fondat şi salvat afacerea
Gerard Philips s-a născut la jumătatea secolului al XIX-lea într-o familie de olandezi cu gene evreieşti. Tatăl său, Frederick Philips, văr primar cu Karl Marx, filosoful german, era bancher, iar bunicul său era comerciantul de tutun, Lion Philips. Crescut într-o familie obişnuită să aibă de-a face cu bani şi comerţ, Gerard s-a arătat iniţial mai interesat de inginerie şi electronică. Aşa i-a venit, de altfel, şi ideea afacerii care avea să devină un nume de referinţă în istoria mondială.
Tatăl, Frederick Philips, a fost cel care i-a dat banii ca să cumpere clădirea unei vechi fabrici din Eindhoven pentru a începe afacerea la care visa, în 1891. În primă fază a fost o afacere de familie, în câţiva ani Gerard Philips implicându-l şi pe fratele său mai mic, Anton, iar ceva mai târziu, pe fiul lui Anton, Frits Philips şi pe ginerele lui Anton, Frans Otten.
În 1892 fabrica a început să producă lămpi cu filament de carbon şi alte produse electro-tehnice. Nu a mers însă totul ca uns în primii ani. Ba dimpotrivă! Lucrurile mergeau atât de greu încât Philips a fost la un pas de faliment. În 1895 Gerard şi tatăl său, Frederick, decid să-l introducă în afacere şi pe Anton, care la acel moment avea numai 16 ani. Deşi puştiul tocmai obţinuse o diplomă în inginerie, a fost desemnat să lucreze ca reprezentant de vânzări. A început să vină în curând cu tot felul de idei de dezvoltare de business, idei care s-au dovedit geniale. După sosirea lui Anton în fabrică, afacerea a început să crească într-un ritm foarte rapid. În 1908 puneau pe picioare fabrica de lămpi cu filament metalic, iar 4 ani mai târziu au pus bazele fabricii de becuri Philips. Odată ce Gerard şi Anton au decis să depăşească pragul unei afaceri de familie şi să fondeze corporaţia Philips au pus practic bazele a ceea ce avea să fie multinaţionala producătoare de produse electronice.
Primul Război Mondial a fost văzut că a oportunitate de către Anton Philips, care a crescut vânzările profitând de boicotul produselor germane din mai multe ţări europene. A venit imediat pe piaţă cu produse alternative, iar compania a câştigat într-o perioadă în care cei mai mulţi au pierdut.
În timp ce încercau să devină tot mai mari şi tot mai buni, fraţii Philips nu uitau să ajute comunitatea. Au susţinut financiar o mulţime de programe de educaţie şi sociale şi au pus bazele Asociaţiei Sportive Philips.
În anii 1920 compania a început să dezvolte numărul de produse fabricate, pornind cu tuburile electronice. La începutul anilor `30 au fabricat primul radio cu difuzor încorporat, iar în 1939 au fabricat primul aparat de ras electric, Philishave.
Fondatorii Philips – Războiul care era să le aducă sfârşitul şi determinarea de a reuşi
Al Doilea Război Mondial a fost la un pas să aducă sfârşitul companiei, dar mai ales al familiei Philips. Cu rădăcini evreieşti în arborele genealogic, aceasta era ţintă directă a naziştilor. Anton, ginerele său şi alţi câţiva membri ai familiei au reuşit să fugă din Olanda cu o zi înainte ca naziştii să intre în ţară. Au stat în Statele Unite ale Americii până la finalul războiului, acolo unde au şi mutat o mare parte din operaţiunile companiei. Fiul lui Anton, în schimb, a decis să rămână ca să protejeze ce a rămas în urmă. Fabrica din Eindhoven a fost bombardată în 1942 şi încă o dată, un an mai târziu. Frits Philips a salvat însă vieţile a 382 de evrei susţinând că sunt muncitori indispensabili pentru firma pe care o conducea, reuşind să-i scape de raziile naziştilor şi să nu fie trimişi în lagărele de concentrare. În acelaşi timp a luptat din răsputeri ca fabrica Philips să nu fie folosită pentru fabricarea de armament de către nazişti. A ajuns să fie el închis câteva luni într-un lagăr de concentrare. Tot în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Gerard Philips, iniţiatorul companiei Philips, s-a stins din viaţă. Avea 83 de ani.
În 1945, imediat după încheierea războiului, membrii familiei s-au reîntors în Olanda. Din acel moment compania a fost reprezentată de inovaţii pe bandă rulantă, păstrând însă spiritul familiei în conducere pentru încă mulţi ani.
Până la începutul anilor `90 a fost lider mondial în domeniu.