Mie îmi place cafeaua infuzată. Dar care este cea mai bună cafea? (P)

Voi cum vă beţi cafeaua? Vă cumpăraţi boabe sau cafea deja măcinată? Ce vă place mai mult: Arabica sau Robusta? Sau faceţi parte dintre cei (puţini) care cumpără cafeaua verde şi o prepară în prăjitorul manual al bunicii?

Cât de tare e cafeaua pe care o beţi? Cu zahăr, neagră-neagră sau cu lapte? Şi ce vă trezeşte cu adevărat dimineaţa? Mirosul de cafea proaspătă (atunci când el/ea vrea să îţi facă o surpriză plăcută şi se trezeşte cu 5 minute înaintea ta) sau prima înghiţitură de cafea?

Eu una, trebuie să vă mărturisesc că sunt o mare băutoare de cafea. O cafegiţă, cum s-ar spune. Iar pasiunea mea a început cândva în adolescenţă. Gustul pentru cafea mi s-a schimbat de-a lungul vremii, însă niciodată dimensiunea primei cafele. Pentru mine nu există noţiunea de „cafeluţă”. Beau dintotdeauna o cană zdravănă de cafea (echivalentul a 3-4 cafeluţe), imediat ce mă trezesc. Am băut cafea tare-tare, de stătea linguriţa „drepţi” în mijlocul cănii, am adăugat zahăr sau frişcă atunci când am avut chef. O vreme am băut doar „black coffee, no sugar, no cream”, până când, din grabă, ca să se răcească ai repede, am adăugat un strop de lapte. Şi de câţiva ani aşa îmi beau cafeaua. N-o mai fac la ibric, aşa cum m-a învăţat prietena mea turcoaică. O fac infuzată. Şi mi se pare că îşi dezvăluie mai bine aroma aşa.

Am făcut această lungă destăinuire tocmai ca să înţelegeţi bucuria de a ajunge pentru prima dată într-o fabrică de cafea. Simţiţi deja mirosul de cafea proaspăt prăjită? Ei bine, da! E adevărat. Aroma asta de întâmpină încă de la poartă.

Am ajuns în fabrica de cafea Fortuna (singura companie producătoare de cafea cu capital 100% românesc) dorindu-mi să aflu de la specialişti cât mai multe informaţii care să mă ajute să îmi aleg o cafea bună. Aveam să aflu că titlul acesta de „cea mai bună cafea” ţine de preferinţele fiecăruia în parte, dar şi de modul în care producătorul alege să îşi „construiască” reţeta.

Fiecare brand are reţeta lui. Iar numele cafelelor dintr-un portofoliu are întotdeauna legătură cu varietăţile de cafea dinăuntrul pungii ambalate. Găsirea unui mix este provocarea fiecărui producător. „Fiecare origine de cafea este prăjită şi pregătită într-un anumit mod, astfel încât să îi punem în valoare calităţile pe care le dorim pentru produsul finit. Reţeta nu e doar modul de prăjire (care se face în funcţie de ţara de origine a cafelei verzi şi de proprietăţile acesteia), ci ţine şi de modul în care se îmbină anumite „origini”. În cazul cafelelor Fortuna vorbim despre blend-uri din minim 3-4 origini, până la 7 origini. Asta este provocarea: să menţii reţeta mereu aceeaşi, pentru ca cei care cumpără cafeaua să găsească acelaşi gust”, spune Marius Babătă, General Managerul Fortuna.

Ştiu că vă întrebaţi exact ce am întrebat şi eu după ce am aflat despre aceste „mix-uri de origini”. Cum adică o cafea are „origini aromate” sau mai puţin aromate?, am întrebat. Explicaţia a venit de la unul dintre „degustătorii de serviciu” din fabrică: fiecare ţară producătoare de cafea, în funcţie de sol şi de altitudine, în funcţie de soi şi de climă, va da o cafea cu un anumit tip de gust. Unele au gust pregnant ciocolatiu, altele unul pregnant fructat. De aceea, chiar şi atunci când vorbim despre o cafea 100% Arabica, de fapt putem vorbi despre un blend de mai multe varietăţi de cafele Arabica, din mai multe soiuri care provin din diferite ţări. Şi pentru că tot vorbim despre Arabica, trebuie să ştiţi că această varietate „ocupă” 70% din producţia mondială de cafea şi este specifică soluri vulcanice, iar plantaţiile sunt în zone abrupte. Robusta, în schimb, se poate cultiva şi pe suprafeţe plane, ceea ce permite culegerea industrializată. 

Ştiaţi că bursa cafelei este a doua mare bursă a lumii, după cea a petrolului? Ei bine, da! Cafeaua este cât se poate de licitată pe bursă. Toţi jucătorii din această piaţă îşi aleg „originile” în funcţie de preţ şi în funcţie de varietăţile pe care le produce fiecare ţară în parte. O fabrică de cafea are un proces de selecţie a cafelelor (a originilor) foarte strict. Din mostrele trimise de producători, doar 20-30% ajung în cafelele ambalate. Zilnic se fac teste pe gramaje mici, teste care respectă condiţiile de preparare a cafelei şi în cantităţi mari.

Mi-e foarte greu să vă explic în termeni tehnici cum arată procesul de selecţie a cafelei într-o fabrică. M-am simţit ca Charlie ajuns în celebra fabrică de ciocolată a lui Willy Wonka. Procesul începe cu sacii imenşi de cafea verde vrac care sunt răsturnaţi într-un „tunel” de sortare a boabelor verzi. Acestea trebuie să aibă culoare uniformă şi aceeaşi mărime. Iar aparatul acesta ultraperformant are capacitatea de a sorta optic – bob cu bob – poate chiar şi 30 de tone de cafea pe zi. După ce a fost selectată, cafeaua ajunge în cuptoare (trebuie să fiţi pregătiţi ca toate simţurile să o ia razna când ajungeţi la această etapă!), apoi trece printr-un proces de răcire înainte de a se măcina şi a se ambala.

Cum recunoaştem ce cumpărăm: Pentru că am aflat un lucru foarte interesant şi pentru că ştiu multă lume care preferă să cumpere cafea-boabe (Fortuna are în portofoliu atât Rendez-Vous, cât şi Crema, la pungi de 1kg boabe) şi să macine exact cât trebuie pentru cafeaua de dimineaţă, ţin neapărat să vă spun cum deosebiţi cele două mari tipuri de cafea. Bobul de Arabica este mai plat şi are crăpătura aurie (poate avea uneori şi crăpătura maronie). Iar Robusta are un bob negru, mai plin, mai rotund, iar crăpătura are aceeaşi culoare. De reţinut că puteţi diferenţia cele două tipuri de cafea mai ales în funcţie de forma bobului.

V-aţi întrebat vreodată care este modul „corect” de preparare a cafelei? Eu da. Şi, după ce am văzut întregul proces de preparare a cafelei – de bobul verde, la pungile ambalate în vid, a venit momentul să aflu cum prepară specialiştii cafeaua. Ştiaţi că există persoane (degustători sau somelieri de cafea) plătite să bea cafea întreaga zi? 🙂

Şi, ca să răspund la întrebarea de mai sus, modul „corect” de preparare a cafelei nu prea există. Ţine foarte mult de sortiment şi de gusturi. Dar specialiştii de la Fortuna, atunci când prepară cafea pentru degustări, fac o cafea infuzată: cu apă caldă, peste care se adaugă cafeaua, se lasă câteva minute (între 2 şi 5 min.), apoi se îndepărtează zaţul pentru ca aroma să nu fie alterată.

Există şi o temperatură propice pentru a degusta şi a descoperi cel mai bine aromele: la 40 de grade Celsius. Nu lăsaţi cafeaua să se răcească prea mult!

Nu m-am lăsat până nu am aflat reţeta completă: pentru 200 ml de apă se folosesc 10 g de cafea, iar în cazul în care preferaţi cafeaua cu zahăr, specialiştii recomandă 8 grame de zahăr la 12 grame de cafea.

E bine să bem cafeaua cu zahăr? „Fiecare o bea cum îi place”, mi s-a răspuns, cu precizarea că, totuşi, zahărul este un bun potenţator de arome.

Am mai aflat de la somelierii de cafea cât de importantă este calitatea apei cu care facem cafeaua. Proprietăţile apei sunt foarte importante. Spre mirarea mea, apa de Bucureşti (apa de la robinet) este mai puţin dură şi pune foarte bine în evidenţă aromele. Dacă doriţi să folosiţi apă plată îmbuteliată atunci când faceţi cafeaua, trebuie să fiţi atenţi la compoziţia acesteia: mineralele inhibă aroma.

Degustaţi acasă!

Spre exemplificarea reţetelor şi tips-urilor de mai sus, vă recomand să încercaţi „o sesiune de degustări” chiar la voi acasă. E foarte simplu! Puteţi cumpăra toate sortimentele aceluiaşi brand şi, încercând cafelele, veţi putea descoperi diferenţele dintre soiuri şi amestecuri. Tot aşa puteţi afla (ca şi mine) dacă vă plac cafelele mai „pline, mai dure”, pe bază de Robusta, sau dacă vă atrag mai mult aromele unei cafele Arabica.

Ce am descoperit eu (cu ajutorul specialiştilor, desigur):

Fortuna Crema, sortimentul realizat 100% din cafea Robusta, are un gust brut, puternic. Nu are arome şi îţi lasă senzaţia că ai băut o cafea „corpolentă”. Fortuna Crema Espresso (blend realizat tot pe bază de Robusta, cu o parte de Arabica) este o cafea mai moale şi puţin mai fină decât precedenta. Fortuna Rendez-Vous, realizată 100% din cafea Arabica, cu origini aromate, este o cafea dulceagă şi prietenoasă, în gustul căreia descoperi o uşoară aciditate. Este o cafea prăjită mediu-deschis, pe care o puteţi bea şi caldă şi rece. Fortuna Meridian este realizată din specialităţi de cafea crescută foarte înalt şi are un gust evident acrişor. Are o altă linie de arome faţă de Rendez-Vous şi îţi lasă, la final, un gust uşor amărui, ca de ciocolată amăruie.

Atenţie! Dacă v-aţi hotărât să faceţi această degustare acasă, e bine ca după ce desfaceţi pachetul de cafea să o consumaţi în maxim 2 săptămâni şi să o păstraţi în condiţiile indicate pe ambalaj sau la frigider.

Şi pentru că Fortuna mi s-a părut o cafea foarte prietenoasă cu cei care o consumă, care pare să se preteze foarte bine pe gusturile fiecărui „cafegiu”, am fost curioasă să aflu şi care este sortimentul cel mai apreciat pe piaţă. Se bea mai mult cafeaua cu ambalaj verde sau cea cu ambalaj roşu? (şi aceste culori pot da indicii despre varietăţile de cafea folosite în blend).

 „În mare parte noi vindem Rendez-Vous, adică Arabica 100%.”, mi-a răspuns Andrei Moroianu, Head of Operations Fortuna. „Este o cerere un pic mai mare pe acest segment, însă pe piaţă se simte faptul că se caută foarte mult blendurile din cafea Arabica şi cafea Robusta. Este o opţiune pentru cei care îşi doresc o cafea nici prea acrişoară, nici prea amăruie, şi astfel preferă aceste reţete echilibrate. O să lansăm şi noi, în curând, un produs cu o combinaţie aparte de Arabica şi Robusta. Tot în ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, în urma studiilor făcute, putem spune că Fortuna este o cafea care se bea preponderent acasă, preparată în mod tradiţional, la ibric. Dar pentru viitor ţintim şi către segmentul HoReCa”, a adăugat Andrei Moroianu.

Concluzia? Cred că aţi ghicit deja: cea mai bună cafea e aşa cum îmi place mie, ţie… fiecăruia dintre noi! Important este să ştim să ne bucurăm de momentele în care avem în faţă o ceaşcă aburindă.