Puţin marketing spiritual pentru Buna Vestire

Buna Vestire vine cu o veste bună pentru cei care ţin Postul Mare: azi e dezlegare la vin, untdelemn şi peşte. Prin urmare, v-aş sugera să băgaţi la cuptor un păstrăv asezonat cu verdeţuri şi ulei de măsline, să turnaţi în pahare un Aligote sau o Fetească Regală şi să citiţi în continuare.

Buna Vestire este, la români, o sărbătoare creştină căreia nu i se dă importanţa pe care o merită. Pe de o parte, fiindcă, pur şi simplu, majoritatea conaţionalilor noştri habar n-au ce se sărbătoreşte azi. Nu mă credeţi? Întrebaţi în jur şi o să vedeţi că puţini vor fi capabili să răspundă corect. Pe de altă parte, cred că mulţi slujitori ai Bisericii noastre au ales să nu pună accentul pe această sărbătoare care riscă să canibalizeze interesul (şi resursele) enoriaşilor pentru Sfintele Paşti. Marketing bisericesc, aş zice.

Ca să rezumăm, azi, pe 25 martie, cu exact 9 luni înainte de Crăciun, Duhul Sfânt S-a pogorât peste Maria, „o Fecioară mai curată decât toată curăţia” înseminând-o cu „valul de iubire a lui Dumnezeu”, ea devenind astfel mama-fecioară a lui Iisus din Nazaret. Bine, v-aţi putea întreba ce rol a mai avut Arhanghelul Gabriel în toată povestea asta, dacă Dumnezeu însuşi a ales-o pe Maria ca să-i poarte pruncul în pântece? Ei bine, Gabriel a fost, de fapt, trimis în această zi, nu doar ca s-o anunţe pe Maria că ea a fost aleasă, cât mai ales ca să-i ceară acceptul. Fecioara Maria, rosteşte atunci, în loc de încuviinţare, poate cea mai plină de semnificaţii sintagmă din toată Sfânta Scriptură: „Fie mie după cuvântul Tău”.

Eu unul aş milita pentru ca Buna Vestire să aibă şi la noi importanţa pe care o are în alte ţări creştine din estul şi vestul Europei. Aş face puţin marketing spiritual, cum s-ar zice, din acela care nu a stricat niciodată nimănui.