Vinul fiert, sau „şpriţul de iarnă”

Atât şpriţul, cât şi corespondentul lui de iarnă, vinul fiert, sunt două subiecte delicate pentru amatorii de vin. Unii, poate ceva mai snobi, vor considera că un adevărat enofil se descalifică dacă bea şpriţ sau vin fiert. Alţii (printre care şi subsemnatul) cred că fiecare tip de vin are momentul său optim de consum. Cu alte cuvinte, nu prea mă văd pe o pârtie de schi cu un pahar elegant de vin alb, bine răcit, în mână. În schimb o cană cu vin roşu fiert va merge perfect cu anotimpul şi, mai ales, cu atmosfera sporturilor de iarnă, sau cu ambianţa unei cabane de munte cuprinsă de viscol.

Prin urmare, cu riscul de a mă auto-descalifică, vă voi recomanda o reţea clasică românească de vin fiert:

Ingrediente

• 1 litru de vin roşu sec
• 100-120 grame de zahăr
• 1-2 batoane de scorţişoară
• 3-4 cuişoare
• 4-5 steluţe de anason
• 5-6 boabe de piper negru
• Coaja de la o portocală

Mod de preparare

• Încălziţi vinul, împreună cu toate ingredientele, într-o oală cu capac, timp de maxim 5 minute, la foc mediu. Vinul nu trebuie să fiarbă ca să nu se evapore alcoolul.
• Lăsaţi să se răcească şi să se infuzeze condimentele, încă 5 minute.
• Turnaţi vinul în pahare sau căni preîncălzite, printr-o sită.

Observaţii importante

• Nu există cantităţi precise de zahăr sau condimente, gustul fiecăruia va dicta, până la urmă, proporţiile amestecului.
• Nu trebuie să folosiţi un vin prea pretenţios, dar, în acelaşi timp să nu puneţi în oală vreun vin pe care nu l-aţi bea şi nefiert.

În final, aş arunca pe masa de dezbatere întrebarea: „vin alb sau roşu?”

Răspunsul e dificil de dat. Dacă vorbim de tradiţie, la noi se foloseşte predominant vinul roşu, pe când în Alsacia (da, da, se bea vin fiert şi la Strasbourg!) se foloseşte exclusiv vinul alb. Mai precis, reţeta tradiţională alsaciană de vin fiert conţine un asamblaj de Sylvaner, Riesling şi Pinot Blanc. Francezii nu folosesc soiurile aromatice de tip Gewürztraminer sau Muscat, iar cantităţile de zahăr şi condimente sunt cam la jumătate cât la noi.

La urma urmelor, de orice culoare ar fi vinul nostru fiert, haideţi sa luăm mai întâi „o duşcă” şi apoi să strigăm, împreună, tradiţionalul: „pârtieee!”.