Zilele trecute priveam la televizor o știre cum că oamenii au dat buzna în farmacii să-și cumpere iodură de potasiu, iar un analist trăgea concluzia că nu am învățat nimic după dezastrul nuclear de la Cernobîl.
Personal, eram copil și nu-mi amintesc mare lucru legat de discuțiile din familia mea, îngrijorările și starea de panică din comunitate. Îmi amintesc doar acele pastiluțe mici pe care le primeam la școală și din care trebuia să înghițim câte una în fiecare zi. Noi luam cu pumnul din două motive: 1. Că erau bune la gust și dulciuri nu prea aveam pe vremea respectivă. 2. Ca să scăpăm de grija administrării lor timp de o săptămână. Nimeni nu ne spunea că e rău sau bine, nimeni nu verifica, norma de distribuire era atinsă, părinții aveau alte preocupări și copiii erau fericiți.
Azi tot noi, copiii de ieri, ne uităm cu sufletul la gură la unul dintre liderii lumii care pare să țină degetul mare deasupra unui buton roșu. Și, la fel ca și în copilărie, ne amenință pe toți că dacă nu suntem cuminți, apasă pe el. Pare ireal, pare un film prost, pare orice altceva decât e, pare o parodie. Numai că tot noi, copiii de ieri, am ajuns să ne întrebăm ce lecție am învățat după dezastrul nuclear de la Cernobîl?
Cel mai mare dezastru nuclear din istorie
Anul acesta se împlinesc 36 de ani de la accidentul de la Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear al lumii.
Explozia reactorului de la această centrală nucleară din Belarus, în 1986, a eliberat cantități uriașe de izotopi radioactivi, aproximativ 1019 becquereli, iar precipitațiile puternice au afectat zone mari din Belarus și nordul Ucrainei și o mică parte a Rusiei, cantități mai mici fiind detectate în aproape toată emisfera nordică.
Planeta a mai experimentat eliberări masive de radiații nucleare înainte, în bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki din 1945. Dar expunerea la radiațiile de la Cernobîl a avut un caracter mai prelungit.
A fost prima dată în istorie când o populație atât de mare, în special la o vârstă foarte fragedă, a fost expusă la izotopi radioactivi, și anume iod-131 și cesiu-137, nu doar prin expunere directă, ci și prin consumul de alimente contaminate.
Efectele pe termen lung rezultate din dezastrul nuclear de la Cernobîl
În 2006, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a publicat estimări ale numărului de cancere în exces ca urmare a acestei contaminări.
Deși remarcă faptul că aceste estimări sunt supuse unei incertitudini substanțiale, autorii au descoperit că 1.000 de cazuri de cancer tiroidian și 4.000 de cazuri cu alte tipuri de cancer au fost cauzate de accident. Ei au mai estimat că până în 2065, 16.000 de cazuri de cancer tiroidian și 25.000 de cazuri de alte tipuri de cancer ar putea fi atribuite efectelor radiațiilor de la Cernobîl.
Cercetările privind impactul asupra sănătății al dezastrului de la Cernobîl s-au concentrat în principal pe cancerul tiroidian, în special în cazurile celor expuși la izotopi de iod radioactiv în copilărie și adolescență. Cantități mari de iod-131 au fost eliberate în atmosferă după explozie, iar copiii au fost expuși prin consumul de lapte și legume produse local.
De asemenea, au fost efectuate studii pentru a evalua riscul de apariție a tumorilor maligne hematologice – tumori care afectează sângele, măduva osoasă, limfa și sistemul limfatic – la copii și la cei care au lucrat în zona Cernobîl.
Ce s-a descoperit după dezastrul nuclear de la Cernobîl?
Astăzi, există un acord general între oamenii de știință, acela că tipurile de cancere tiroidiene au crescut în urma expunerii la radiații în copilărie și adolescență. Mai multe studii au indicat, de asemenea, o creștere a afecțiunilor hematologice maligne și a cancerului tiroidian la lucrătorii de curățenie de la Cernobîl.
Constatările privind riscul asociat radiațiilor atât pentru leucemia limfocitară cronică, cât și pentru alte tipuri de leucemie la lucrătorii de curățenie au fost raportate în 2013. Până atunci, leucemia limfocitară cronică nu era considerată a fi sensibilă la radiații. Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste constatări.
Unele studii s-au concentrat pe consecințele non-canceroase asupra sănătății ale expunerii la radiații. Rezultate convingătoare asupra cataractei lentilelor oculare în rândul lucrătorilor de curățenie de la Cernobîl au condus la revizuirea și reducerea considerabilă a limitei recomandate de doza de radiații pentru cristalinul ochiului.
Cernobîl a dus, de asemenea, la o mai bună cunoaștere cu privire la optimizarea tratamentului și a urmăririi supraviețuitorilor bolii acute de radiații. O mai bună înțelegere a riscurilor de radiații cauzate de cancerul tiroidian ne-a permis să răspundem mai bine la alte dezastre, cum ar fi Fukushima, pentru a minimiza potențialele consecințe negative asupra sănătății.
Ce trebuie să facem în cazul unei explozii nucleare?
În primul rând trebuie să știm că exploziile nucleare implică utilizarea armelor nucleare, care sunt dispozitive folosite pentru a crea o explozie masivă, distructivă. Aceste explozii pot avea loc în câteva minute fără avertisment, potrivit surselor oficiale.
Exploziile nucleare sunt imprevizibile, dar asta nu înseamnă că nu putem lua măsurile de precauție necesare pentru a fi în siguranță.
Atunci când oficialii oferă avertismente cu privire la o posibilă explozie, este esențial să ajungeți într-un spațiu sigur sau rapid într-o clădire din apropiere. În fiecare locație, este important să evitați să stați lângă ferestre pentru a rămâne protejat de explozie, căldură și radiații de la o explozie nucleară.
Citește și: Cum a ajuns Cernobîl, de la dezastru la destinație ,,cool” sau chiar „acasă”? Și cum a văzut jurnalistul Andrei Udișteanu (Recorder.ro) cea mai mare catastrofă nucleară
Dacă ești afară când are loc o explozie nucleară, ar trebui să găsești acoperire în spatele oricărui lucru care oferă protecție împotriva exploziei. Este important să stai întins cu fața în jos pentru a-ți proteja pielea de căldură și resturile zburătoare. De asemenea, ar trebui să evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura.
Este esențial să existe provizii adecvate în timpul unui atac nuclear. Trusele de aprovizionare de urgență sunt ideale pentru a fi luate cu tine atunci când stai undeva pentru o perioadă lungă de timp. Acest kit ar trebui să conțină apă îmbuteliată, alimente ambalate, medicamente, baterii și un radio.
Persoanele care sunt bolnave sau rănite într-o explozie nucleară ar trebui să asculte instrucțiunile de a solicita asistență medicală.
Ce facem dacă suntem expuși unei explozii nucleare?
Dacă sunteți expus la radiații, trebuie să vă îndepărtați imediat hainele și să vă spălați pielea dacă este neprotejată. De asemenea, este important să evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura.
Faceți un duș sau spălați-vă cu apă și săpun pentru a îndepărta reziduurile de pe piele sau păr. Dacă nu puteți să vă spălați sau să faceți duș, folosiți o cârpă umedă curată pentru a șterge orice bucată de piele care a fost expusă. Dacă sunteți proprietarul unui animal de companie, ar trebui să vă curățați temeinic animalele de companie pentru a le proteja de posibile radiații.
Dezinfectantul pentru mâini și șervețelele dezinfectante nu sunt articole eficiente pentru curățarea pielii după expunerea la radiații.
Specialiștii mai avertizează că iodura de potasiu nu trebuie luată preventiv, de frica unei explozii nucleare.
Să sperăm că aceste informații reprezintă lecția pe care am învățat-o după dezastrul nuclear de la Cernobîl și că nu vom fi niciodată nevoiți să le folosim.
Imagini din acest articol ne-au fost furnizate de www.depositphotos.com.