Căutare

Share this article

Cât de mult este afectat sistemul juridic de pandemia de coronavirus? Și ce trebuie să facă pentru a se adapta la aceste vremuri tulburi. Am vorbit cu avocații Dragoș Benga și Tudor Colțan despre ce se întâmplă în România în aceste zile.

Și răspunsul lor este simplu: vrem, nu vrem, trebuie să ne trezim din această „hibernare funcțională” și să ne adaptăm din mers la noile condiții. Dar suntem pregătiți pentru digitalizarea sistemului juridicar de la noi? Cum se întâmplă lucrurile în afară și ce ar trebui să faci dacă ai nevoie să apelezi la sistemul juridic în această perioadă:

Cum arată sistemul juridic în timpul pandemiei de coronavirus?

Paralizat. Însă, după mai bine de două săptămâni de „hibernare funcțională” a sistemului juridic, se caută haotic măsuri de implementare a unui cadru care trebuia cu mult timp înainte gândit și aplicat. Totuși, măcar în al doisprezecelea ceas, există intenția de colaborare între instituții și practicanții dreptului. Nu ne place termenul de „digitalizare forțată”, dar situația actuală a ridicat la suprafață necesitatea unei evoluții în segmentul juridic care era cu mult în urma avansului tehnologic. Considerăm că și dacă nu ar fi existat această „pandemie”, nu trebuia să fii vizionar pentru a observa limpede că schimbarea se impune în vederea asigurării unui cadru legislativ și logistic optim accesului la justiție.

Care este impactul pe care îl are această criză asupra oamenilor de rând?

Pentru oamenii de rând această criză blochează, în primul rând, posibilitatea de interacțiune umană directă cu personalul specializat din sistem – Registrului Comerțului, O.C.P.I, magistrați, avocați, notari publici, executori etc. Această distanțare creează un sentiment de insecuritate, mai ales că majoritatea justițiabililor preferă să vadă „parafa” sau semnătura olografă pe documente.

Școala în timpul pandemiei. Cum a transformat Claudia Chiru orele de școală și afterschool-ul în program virtual

Și în acest context în care, așa cum spuneți voi, sistemul juridic este paralizat, ce trebuie să facem dacă avem nevoie de ajutor. Să luăm câteva situații punctuale:

  • vreau să mă căsătoresc

„Formalitățile” privind depunerea documentelor în vederea încheierii căsătoriei se pot realiza exclusiv în această perioadă prin transmiterea „Declarațiilor de căsătorie” (însoțite de actele prevăzute de lege) la adresa de e-mail a Serviciului Public Comunitar Local.

  • vreau să divorțez

Din acest punct de vedere, dacă situația juridică este incertă, un aspect se va clarifica: după perioada de carantină situația de fapt dintre soți va fi în concret stabilită (râd). Desigur, dacă persoanele nu doresc să depășească și acest challenge al carantinei în cuplu, pot apela la transmiterea cererilor de divorț în mod electronic, prin email sau prin serviciul poștal.

  • vreau să formulez o acțiune în instanță sau calea de atac împotriva unei soluții

Documentele necesare intentării unei acțiuni în instanță sau exercitării unei căi de atac pot fi scanate și depuse electronic la adresa de email a instanței (cea pentru corespondență) sau pot fi transmise prin servicii poștale. Însă soluționarea acestor acțiuni se va efectua doar ulterior încheierii stării de urgență națională (dacă aceste dosare nu prezintă o urgență deosebită).

  • vreau să vizitez pe cineva în închisoare

În ceea ce privește posibilitatea persoanelor de a efectua o vizită în penitenciar, situația este delicată, în sensul în care s-a dispus suspendarea temporară a exercițiului acestui drept, cu mențiunea că avocații pot consulta clienții în penitenciar prin sistemul videoconferinței, toate penitenciarele fiind dotate în acest scop (din informațiile pe care le cunoaștem).

Dar este sistemul juridic de la noi unul care să permită lucrul remote?

Sistemul juridic de la noi nu este unul închis complet, există soluții prin care se pot exercita o parte dintre drepturile existente. Pe lângă diferite „pârghii” procedurale de care ne foloseam în practică și până acum (comunicarea diferitelor acte prin email, utilizarea semnăturii electronice, accesul la un dosar electronic în anumite instanțe etc), desfășurarea activității în mod „remote” presupune, din punctul nostru de vedere, o arie foarte largă care să îți ofere o alternativă viabilă și completă de exercitare a drepturilor de care dispunem într-o formă digitală.

Contextul global în care ne aflăm în acest moment ne învață că trebuie să spargem barierele unui loc de muncă „delimitat în spațiu” și va fi necesar să ne adaptăm  „lucrului remote”. Mobilitatea locului din care ne putem exercita activitatea poate conferi un echilibru fundamental între viața profesională și viața privată, fiind mult mai ușor să ne gestionăm timpul în mod eficient.

Sub nici o formă nu ne dorim ca digitalizarea sistemului să înlocuiască complet interacțiunea clasică din mediul juridic, ci doar să confere un sprijin real întregului sistem de drept. Spre exemplu noi, în calitate de avocați, fiind familiarizați cu conceptul #FutureofWork de multă vreme am învățat să folosim tehnologia pentru a ne spori eficiența și a avea un spațiu cât mai larg de flexibilitate.

Problema intervine acum pentru acele categorii de persoane, indiferent de profesia juridica, ce au refuzat de la început folosirea oricărui instrument tehnologic pe ideea că „în profesia în care îmi desfășor activitatea lucrurile nu se vor schimba”.

Stocarea dosarelor în cloud, comunicarea cu clienții prin video-conferință, existența unei comunicări exclusiv electronice a documentelor, folosirea softurilor cu inteligență artificială pentru managementul dosarelor sau al documentării, sunt aspecte pe care noi le considerăm deja normale, dar care, pentru unii au creat foarte multă incertitudine, în special din lipsa exercițiului.

Tudor Colțan

Din ce înțeleg, în acest moment, multe dintre deciziile importante pe care am vrea să le luăm sunt puse pe hold. Și atunci cum declari, de exemplu, un faliment? Sau cum inființezi o firmă ori un ONG?

Opinia noastră este că în această perioadă pot fi luate chiar cele mai importante decizii, mai ales în domeniul business. Unele dintre acestea pot delimita un scenariu apocaliptic pentru societate de o salvare miraculoasă. În general, hotărârile luate într-o perioadă de criză stabilesc măsuri care, într-un context obișnuit, ar fi fost dezbătute într-o perioadă lungă de timp și ar fi conferit suficient răgaz de analiză, în detaliu.

În ceea ce privește decizia de înființare a unei noi societăți (sau modificări în cadrul unei societăți existente) soluția este reprezentată de depunerea documentelor în format electronic direct pe portalul Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Referitor la situația în care este necesară deschiderea procedurii de insolvență, cadrul juridic a fost modificat pentru această perioadă prin Decretul 195/2020, în sensul în care instanțele vor judeca doar cauzele ce presupun o urgență deosebită, cu mențiunea că termenul de depunere a cererii de insolvență de către debitor nu intră sub incidența Decretului.

Complexitatea acestei proceduri ridică în momentul de față multe întrebări și între practicieni, astfel că este indicat ca pentru fiecare caz în parte, persoanele interesate să apeleze la asistență juridică de specialitate.

Cum se reinventează afacerile pentru a supraviețui? Ion Biriș (LOFT): „Dacă perioada de criză se va prelungi până la trei luni, mai mult de 50% dintre restaurantele închise acum nu se vor mai redeschide”

În contextul tuturor acestor schimbări, care ar fi soluțiile pentru sistemul juridic românesc în cazul în care această criză se prelungește?

Cuvântul magic este mentalitate. Foarte mulți se ascund în spatele unor scuze precum: nu avem tehnologie, nu avem fonduri, nu avem etc. Din perspectiva noastră, problema privind adaptarea sistemului judiciar în situații de criză este mentalitatea.

Soluțiile sunt simple, dar ele presupun o strategie bine pusă la punct și noțiunea de team work între profesiile juridice. La acest moment, pe baza Decretului 195/2020 prin care s-a instituit starea de urgență, se pot judeca doar o sferă redusă de litigii care sunt considerate cele mai urgente.

Din păcate, această măsură, cu toate că are la bază o rațiune de protecție a tuturor oamenilor implicați în actul de justiție, longterm poate să ducă la blocarea sistemului judiciar. De ce? Pentru că restul cauzelor care nu se judecă în această perioadă, cu toate că multe dintre ele sunt și ele urgente, se vor amâna destul de mult și toți vom avea de pierdut. Dar cel mai afectat este justițiabilul care își caută dreptatea pe coridoarele instanțelor și ea cu siguranță va „întârzia” să apară.

Și în aceste condiții, cum arată, din punctul vostru de vedere, soluțiile care ar trebui implementate treptat?

Prima soluție se referă la faptul că toate instanțele din România ar trebui să poată judeca procese online, prin intermediul video-conferințelor. Această alternativă de criză ar putea fi eficientă și ar proteja sănătatea tuturor. Repet, la acest moment, se judecă doar dosare foarte urgente, restul cauzelor fiind suspendate de drept.

A doua soluție, după ce avem pusă la punct o procedură clară cu privire la judecarea proceselor online, ar fi ca sfera proceselor care pot fi judecate în baza Decretului privind instituirea stării de urgență să fie lărgită și să includă și alte cauze care, deși sunt și ele urgente, la acest moment nu se judecă. Măsură necesară mai ales odată cu prelungirea stării de urgență.

Dacă aceste prime două soluții ar fi implementate, considerăm că sistemul judiciar va putea funcționa în continuare, în parametrii cât de cât normali. În caz contrar, vor exista foarte multe procese care o să fie amânate foarte mult timp și toată lumea va avea de suferit.

sistemul juridic
Dragoș Benga

Ce presupune digitalizarea sistemului juridic?

Din păcate, cu toate că se poartă discuții cu privire la digitalizarea sistemului judiciar, aceasta pandemie a prins „pe picior greșit” justiția, iar acum suntem nevoiți să căutăm soluții sub presiune. Ca să vorbim despre digitalizarea sistemului judiciar ar trebui sa avem 3 elemente simple:

  1. Existența dosarului digital la toate instanțele de judecată din România (în concret, orice justițiabil sau avocat să aibă posibilitatea de a accesa online conținutul dosarului pe care îl are pe rolul instanței de judecată)
  2. Comunicarea electronică a documentelor și a corespondenței cu instanțele de judecată, parchete, instituții publice etc (adică dacă vrei să depui o cerere, să ai posibilitatea să trimiți un e-mail sau dacă dorești o informație, să ai acces la ea în mod electronic)
  3. Existența unei alternative la ședința de judecată clasică, respectiv posibilitatea judecării unei ședințe de judecată online, prin video-conferință

Toate aceste 3 elemente, deși par simple, sunt interconectate: nu poți vorbi de comunicare electronică, dacă nu ai dosar digital și nu poți participa la o ședință de judecată online. dacă nu ai acces la dosarul electronic de la distanță.

Cum arată viața în timpul pandemiei de coronavirus? Când ar trebui să se termine criza și cât ar putea să ne coste?

Ce trebuie făcut pentru a ajunge acolo?

În ultima vreme, s-au făcut pași importanți în sensul digitalizării, dar ritmul este lent și din păcate, această pandemie, ne-a confirmat cât de importantă e digitalizarea.

La acest moment, mai multe instanțe din România au implementat dosarul digital, au început să comunice electronic și, în mod lăudabil, au venit două exemple concrete de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Tribunalul București care și-au manifestat interesul de a avea ședințe de judecată online în această perioadă de criză.

Am putea spune că în sistemul judiciar din România, cele trei elemente esențiale ale digitalizării sunt din ce în ce mai prezente, dar încă nu sunt interconectate.

Dar suntem pregătiți pentru asta? Cum va impacta sistemul juridic trecerea de la dosarul cu șină la stocarea informațiilor în cloud?

Nu o să fim pregătiți niciodată complet pentru digitalizare pentru că profesiile juridice au un puternic istoric conservator. Dar nu avem ce face. Revoluția digitală nu o să ocolească niciun domeniu si nicio profesie. În schimb, nu ar trebui să ne fie teamă de această schimbare. Profesiile juridice nu vor dispărea niciodată, vom avea nevoie mereu de magistrați, avocați, executori judecătorești, notari și așa mai departe. Dar, în același timp, fiecare profesie juridică trebuie să se adapteze.

Și noi iubim interacțiunea umană directă sau sentimentul de mândrie când purtăm roba în fața instanței de judecată. Aceste sentimente nu vor dispărea, cum nu va dispărea nici profesia de avocat, ci pur și simplu ne vom adapta, vom citi mai mult online și de multe ori vom participa prin video-conferință la o ședință de judecată. Dar cel mai important e ca profesiile juridice să fie pregătite pentru această schimbare, în acord cu încrederea de care au nevoie cetățenii, că indiferent dacă pășesc pe treptele instanței sau „dau join” la ședința de judecată online, să conștientizeze că îți pot rezolva problemele juridice. 

Sfaturi pentru a supraviețui crizei din partea economistei Valentina Saygo: „Uită-te la guvern și nu face ce face el! Taie toate cheltuielile speciale și usturătoare!”

Vorbim despre foarte multe schimbări pe care sistemul juridic din România ar trebui să le facă. Dar ce se întâmplă în restul Europei și în America?

Nu prea putem să comparăm sistemele de justiție pentru că la ei digitalizarea a fost implementată înainte de a veni această pandemie. Bineînțeles că și ei au probleme cu bunul mers al proceselor, dar ședințele de judecată prin Skype sau Zoom reprezintă un lucru firesc nu doar pentru profesiile juridice, cât și pentru cetățeni.

Trebuie totuși să vă mărturisim că a fost o inițiativă care ne-a atras atenția în mod special. Nu ne așteptam să existe în această perioadă o „sală de judecată” mobilă, amenajată într-o rulota. Dar am descoperit-o în Salt Lake City Justice Court, în Statele Unite. Vorbim totuși de un altfel de sistem și altă mentalitate – până la urmă, scopul este atins, actul de justiție este îndeplinit (audierea), iar cetățeanul este protejat de expunere la pericol.

Și, ultima întrebare, cum vezi lumea justiției peste 30 de ani?

Ei bine, imaginea justiției este în oglindă cu imaginea societății în care trăim. Peste 30 de ani, vom reuși să schimbăm mentalități și să observăm că tehnologia „nu a distrus” profesiile juridice și că nu roboții sunt cei care judecă și reprezintă drepturile cetățenilor, ci doar am devenit mai eficienți, am câștigat mai mult timp liber pentru noi, hobby-uri și familie și astfel ne-am adaptat ritmului tehnologiei.

Peste 30 de ani, know-how-ul juridic va fi elementul esențial al profesiilor juridice, nu abilitățile de „a cerși” un document la o funcționară de rea-credință sau capacitatea fizică de a sta la cozi de două ore ori, de a aștepta opt ore pe holul instanței de judecată, așteptând judecarea proceselor.

Peste 30 de ani, deși lumea va spune că suntem idealiști, vedem o lume a justiției în care cetățeanul simte încredere, transparență și bună credință, în timp ce avocatul lui primește notificare pe tabletă sau telefon că peste două zile începe judecarea cauzei și că, din motive obiective, dacă nu poate ajunge la instanță, poate să acceseze platforma online.

Gustul șampaniei, strângerea de mână și bucuria unui zâmbet larg după un proces câștigat, reprezintă doar o parte dintre lucrurile care am dori să rămână neschimbate. În final, oricât de mulți ani ar trece, dezideratul Justiției a fost stabilit acum 2000 de ani prin adagiul latin jus est ars boni et aequi (dreptul este arta binelui și a echității) și nu ar trebui să uităm asta.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO