Insulele sălbatice din delta Dunării datează de minim 10 ani și sunt 11 la număr. Sunt ostroave de pământ, neatinse de piciorul omului, unde păsările și plantele se pot dezvolta nestânjenite, creând peisaje absolut mirifice.
De fapt, pe tot întinsul Deltei, sunt 33 de insule sălbatice, însă numai 11 dintre ele au primit această titulatură, bifând condițiile necesare, stabilite la nivel european. Cea mai importantă dintre aceste condiții este ca întinderea de pământ să depășească suprafața de cinci hectare.
Insulele sălbatice din Delta Dunării, pot fi admirate de pe apă, din barcă, pe toată întinderea Deltei.
Citește și: Ce trebuie să vezi în Delta Dunării
Cea mai mare dintre toate ocupă o suprafață de 60 de hectare iar aici, ca și pe celelalte, își găsesc refugiul o mulțime de păsări și plante protejate.
Organizațiile ce sprijină natura și luptă pentru păstrarea biodiversității Deltei, fac toate demersurile ca insulele sălbatice din Delta Dunării să rămână așa cum au fost până azi, neatinse de om. De ce? Simplu! Pentru că omul, inconștient, prin acțiunile sale afectează sălbăticia naturii. Să nu uităm că Delta este locul unde braconajul este la mare căutare, asta datorită faunei de aici.
Iată un motiv pentru care trebuie să punem împreună umărul la păstrarea Deltei Dunării, un teritoriu unic ce merită conservat.
De ce e Delta Dunării unică?
Este singura deltă din lume declarată, încă din anul 1991, Rezervație a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”.
Este a treia deltă ca mărime din Europa și pe locul 22 la nivel mondial, având o suprafață de 5800 km², adică 2,5% din suprafața României.
În Delta Dunării întâlnim aproape toate păsările existente la noi în țară și cea mai mare colonie protejată de pelican comun din Europa; sunt peste 2.500 perechi.
Delta găzduiește cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe continent (1750 km²).
În Deltă sunt singurele păduri de stejar pe dune de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman, cu liane de până la 25 de metri.
Delta este casa a peste 30 de tipuri de ecosisteme, peste 7400 de specii de plante și animale (60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din cea de gâscă cu gât roșu).
Pe lângă o mulțime de plante protejate, chiar pe luciul apei întâlnim două plante carnivore: otrățelul de baltă (Ulticularia Vulgaris) și aldrovada (Aldrovanda vesiculosa).
În apele Dunării și ale Deltei întâlnim cel mai mare peşte de apă dulce din lume – morunul (Huso huso), de altfel în România și Bulgaria fiind singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Specie contemporană cu dinozaurii, morunul poate trăi până la 100 de ani și poate depăși ca mărime un autobuz. Dar, la fel ca și ceilalți patru sturioni pe care îi mai întâlnim la noi – păstruga, viza, nisetrul și cega – toate specii protejate – acest pește este pe cale de dispariție.
Din 2010, în Delta Dunării și-a făcut reapariția castorul. Simpaticul animal joacă un rol important în atenuarea efectelor inundațiilor, menținerea legăturii între canalele principale și lacuri, gârle, japșe din interior.