Mrs. Smith. Mrs. Rosemary Smith, pilotul

Suntem extrem de ocupaţi: proiectul acela important care nu suportă amânare, alergătura către şcoală pentru a recupera copiii, cumpărăturile de orice fel, maşina care trebuie dusă la revizie, din ce în ce mai rarul timp petrecut alături de prieteni sau în compania unei cărţi bune – toate contribuie la o conspiraţie orchestrată în defavoarea noastră. Ne promitem că “de luni” sau de “vara viitoare” vom reevalua lista priorităţilor şi vom ridica la rang de religie ceea ce contează cu adevărat.

Ne imaginăm ieşitul la pensie ca momentul suprem de relaxare în care ne vom plimba nepoţii nefiresc de cuminţi sau vom conduce decapotabila peentru care am muncit o viaţă şi nu am îndrăznit să o comandăm, că doar am avut copii de făcut… oameni.

Fiecare visează ultima parte a marii călătorii după dorinţele sau mai degrabă frustrările proprii, după propria personalitate sau după educaţia primită sau se lasă cuprinşi de temerea unei existenţe marcată de lipsuri.

Am descoperit recent un nou personaj în periplul meu semi-cronicăresc al pasiunii pentru tot ceea ce înseamnă motor turat, despre care mărturisesc că nu-mi oferea niciun reper din domeniu. Aş vrea să v-o prezint aşadar pe Doamna Rosemary Smith. Numele şi alura ar putea-o recomanda cu succes pentru un spot TV, acela în care bunica îşi aşteaptă nepoţii cu prăjitura preferată. Numai că aici se rupe filmul… Privirea albastră, părul blond tuns scurt şi unghiile lungi, roşii ( pe care de altfel le poartă ca pe o marcă personală din tinereţe ) îşi dau mâna şi râd zeflemitor în faţa vârstei din buletin, căci doamna noastră are 79 de ani de-acum.

Scormonind în datele biografice, o regăsim pe Mrs. Smith ca pilot de raliuri în anii ’60, într-o societate în care era privită ca fiind mai potrivită să defileze în rochiile pe care le crea decât ca o ameninţare la adresa unor competitori cu notorietate. Nu erau foarte departe de adevăr: tânăra Rosemary era într-adevăr designer de rochii, posesoare a unui premiu de design şi a propriului magazin în Dublin unde îşi vindea creaţiile şi iubea stilul pe care îl emana prin toţi porii.

În 1961 un client de-al său îi trezeşte curiozitatea şi o determină să îi devină navigator la prima ei participare la un raliu pe care îl şi câştigă alături de acesta. Se dumireşte rapid că nu scaunul din dreapta volanului este cel potrivit şi un an mai târziu, participă ca pilot la Raliul Monte Carlo. Devine tot atunci alegerea ca driver pentru echipa Rootes, cu toate că nu era ferm convinsă că raliurile sunt „calea” ei.

Dacă în 1964 câştigă partea damelor din cadrul Raliului Irlandei, în 1965 termină învingătoare în Tulip Rally, cea mai veche competiţie de gen din Olanda, care se bucura de o mare popularitate ( este momentul în care este Elizabeth Taylor şi Richard Burton îi trimit un buchet de flori în nume personal, declarându-i admiraţia – se poate ceva mai cool de atât?? ).

Pasionată de viteză şi viraje calculate, Rosemary face slalom şi prin viaţa personală, printre cele cinci logodne anulate, atunci când refuză categoric să renunţe la pasiunea sa în favoarea unei vieţi de familie asumate complet. Reuşeşte totuşi să aibă o căsătorie şi o relaţie pe termen lung. Nu e de mirare că o inimă care bate atât de năvalnic ajunge să funcţioneze azi în parametri cu ajutorul a celor cinci stent-uri montate în timp. Mrs. Smith admite zâmbind larg că mulţi au încercat să-i spună că este doar un sport, dar domnia sa le-a completat fraza, spunându-le scepticilor că este sportul în care EA trebuia să câştige.

Şi pur şi simplu nu se poate opri: dacă în 2014 parcurge la volan distanţa Londra – Monte Carlo, trecând peste Alpi în cele opt zile ale expediţiei sale, anul 2017 o găseşte implicată activ în şcoala de conducere pe care a înfiinţat-o: „The Rosemary Smith School of Motoring” unde pot găsi consiliere şi căpăta abilităţi de conducere atât tinerii cât şi cei care au renunţat la şofat de un timp.

Şi vine luna mai 2017. Doamna manşei este primită pe Circuitul Paul Ricard din sudul Franţei, unde după ce este consiliată de pilotul echipei Renault F1, Jolyon Palmer, este invitată la volanul unui monopost. Cum „old habits die hard”, aparent bătrâna doamnă îmbracă numaidecât combinezonul şi priveşte complice către Pauline Gullick, fostul ei co-pilot care îi este alături şi acum. Păşeşte uşor reţinută către fiara aerodinamică ce pare lipită de asfalt cu angrenaje nevăzute, părând a-şi măsura forţele reciproc, asemenea toreadorului care se tatonează cu taurul înaintea coridei, ştiind că unul îl va domina clar pe celălalt la final.

Abordează timid primele viraje, sub bagheta „fonică” a lui Palmer, care o ghidează prin căşti. Odată depăşit momentul încălzirii pneurilor, cele două protagoniste, fier şi doamnă par a fi găsit limbajul comun, pornind într-o cursă care nu se diferenţiază cu nimic de cea a unui pilot al zilelor noastre, unul familiarizat cu maşina şi trasa circuitului. Mrs. Smith pare a nu fi părăsit competiţia niciodată, nepermiţând anilor ce au trecut să aştearnă praful peste îndemânarea nativă care i-a adus trofee însemnate. Echipa tehnică o primeşte în urale, asemenea celor care încheie câştigarea unui mare premiu F1. Scânteile din privirea ei când îşi ridică viziera sunt comparabile cu cele scoase de roţile în frânare. Încă o dată, Rosemary afirmă că trebuie să ai pasiune, că poţi să-ţi îndeplineşti visele la orice vârstă dacă o urmezi.

Pe un teritoriu al bărbaţilor şi al anduranţei, o superbă blondă ( şi vorbim de prezent acum ) devine cea mai vârstnică doamnă care „îmblânzeşte” un monopost. Frumuseţea sa rezidă din modul în care şi-a trăit viaţa asumat şi ambiţia de care a dat dovadă în a demonta prejudecăţile legate de vârstă şi sex.

Cu siguranţă surâde senină atunci când priveşte în urmă şi trăieşte din plin ce îi aduce ceasul, spre deliciul şi inspiraţia noastră, a celor care căutăm modele de copiat şi pretexte să găsim rostul maturităţii.

Andreea Militaru este Guest Writer pentru life.ro şi dacă esti curios să o cunoşti mai bine, poţi încerca Just Words, platforma pe care continuă să-şi aştearnă gândurile, ideile şi întâmplările.