fbpx

Căutare

Share this article

„Amarone della Valpolicella” este un fenomen de marketing relativ recent. Acest nume nu a fost recunoscut de către autorităţile italiene până în 1968, vânzările de Amarone începând să conteze abia în anii ’80 şi ’90, când piaţa mondială a început să simtă gustul vinurilor puternice, cu o structură construită în jurul nivelului ridicat de alcool, datorită avalanşei de vinuri din California şi din „Lumea Noua”.

Există totuşi printre producătorii de Amarone unul considerat a fi model, şablon pentru toţi ceilalţi, iar numele acestuia este Giuseppe Quintarelli. Este imposibil să vorbeşti despre Quintarelli fără să foloseşti superlative. Acest nume este o definiţie intrinsecă a ceea ce înseamnă vin, familie, stil, tradiţie. Timpul depus, efortul şi răbdarea, au făcut ca fiecare produs semnat de Quintarelli să fie mai mult decât o sticlă de vin. De la etichetele scrise de mână, până la calitatea impecabilă a vinului din sticlă şi a dopurilor, totul garantează că numele Quintarelli reprezintă un certificat de autenticitate şi o declaraţie a celei mai înalte calităţi, a artizanalului şi a muncii fără compromisuri.

Începuturile acestei crame se regăsesc după Primul Război Mondial, în anul 1924, când Silvio Quintarelli, împreună cu fraţii săi, pune bazele unei plantaţii de viţă de vie, pentru a o lucra în sistem de cooperativă, în localitatea Negrar, chiar în inima regiunii Valpolicella Classico.

Însă, proiectul ajunge să capete forma pe care o are astăzi, abia după ce Giuseppe, fiul cel mic al familiei Quintarelli, îi urmează lui Silvio la conducerea cramei. Imediat după preluare, în 1950, Giuseppe Quintarelli lansează un program de modernizare a cramei şi de extindere a plantaţiilor, cu scopul de a aduce îmbunătăţiri calităţii vinurilor produse. Ridicarea standardului de calitate l-a determinat să fie exigent cu toate aspectele, de la lucrările în vie şi partea de vinificare, până la sticle, dopuri, etichete (majoritatea scrise de mână şi lipite manual de membrii familiei).

Cele mai vechi plantaţii ale cramei Quintarelli sunt cele înfiinţate de către Silvio, în 1924, soiurile cu cea mai mare acoperire fiind Corvina, Rondinella şi Molinara. În 1980, Giuseppe demarează un program de extindere a suprafeţei de vie, iar în 1985, plantează Nebbiolo, Croatina, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon şi Sangiovese. Planurile sale au vizat inclusiv înfiinţarea de noi parcele cu soiuri albe, apărând astfel în portofoliu Garganega, Trebbiano Toscano, Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Saorin.

Şi datorită eforturilor lui Giuseppe Quintarelli, Amarone della Valpolicella primeşte statutul „Denominazione di origine Controllata” (DOC) în decembrie 1990, iar pe 4 decembrie 2009, atât Amarone, cât şi Recioto della Valpolicella (vin dulce obţinut prin aceeaşi metodă ca Amarone) sunt promovate la statutul de „Denominazione di Origine Controllata e Garantita” (DOCG).

Vinurile mari au nevoie de atenţie şi timp

La Quintarelli, totul se întâmplă în mod natural. În liniştita cramă din localitatea Negrar, vinului îi este acordat timpul necesar pentru a ajunge la maturitate deplină. Fiecare etichetă Quintarelli este o capodoperă, o declaraţie a timpului, tradiţiei, pasiunii şi a talentului.

Stilul de vinificare al cramei Quintarelli presupune sacrificarea cantităţii în favoarea calităţii. Recolta este ţinută intenţionat la cote joase, prin diverse lucrări în vie şi tăieri în verde (eliminarea din plantaţie a ciorchinilor care nu prezintă potenţial sau a celor care nu sunt copţi). Perioada de recoltare este una târzie, la mijlocul lunii octombrie şi se face în mai multe faze. Strugurii trec apoi printr-o etapă în care sunt puşi pe rafturi de bambus sau nuiele pentru a se deshidrata şi pentru a căpăta o concentraţie mai mare de zaharuri şi arome. În timpul acestei operaţiuni, numită „rasinate” sau „appassimento”, strugurii pierd 50% din greutate, rezultând astfel o concentraţie mai mare a aromelor şi zahărului (de foarte multe ori volumele alcoolice ale acestor vinuri depăşesc 15%).

După ce perioadă de deshidratare se încheie, strugurii sunt presaţi uşor, pentru a trece apoi prin procesul de fermentaţie la temperaturi scăzute, etapă care poate dura şi şapte săptămâni, din cauza cantităţii scăzute de apă. Vinul este apoi maturat în butoaie de stejar sloven, pentru a se catifela şi a deveni mai suplu. Pentru a primi numele „Amarone” vinurile sunt păstrate în aceste butoaie timp de şapte ani, în timp ce „Amarone Riserva” stă 10 ani. În afară de îmbunătăţirea structurii, maturarea de lungă durată asigură vinurilor şi un potenţial mai mare de păstrare în sticlă, de până la 30 de ani.

Amarone della Valpolicella Quintarelli este realizat din Corvina (procentajul fiind între 45% şi 95%, în funcţie de anul de recoltă), Rondinella (între 5% şi 30%) şi până la 25% alte soiuri. În unii ani de recoltă, Quintarelli nu a produs nicio sticlă de Amarone, din cauza calităţii mai slabe a strugurilor, el preferând să vândă vinul sub numele de „Rosso del Bepi”, la un preţ mai mic.

Vinurile Quintarelli sunt un etalon de urmat pentru toţi producătorii de Amarone. Chiar dacă pentru realizarea vinurilor Amarone nu s-a făcut rabat de la tradiţie, Giuseppe nu s-a temut de inovaţie. La fel de apreciate ca vinurile sale Amarone, sunt vinurile „Bianco Secco”, printre primele albe seci apărute în regiunea Valpolicella şi puternicul şi complicatul asamblaj de Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc şi Corvina, numit „Primo Fiore”.

Amarone Quintarelli reflectă respectul pentru natură, puternica legătură cu tradiţia, atenţia meticuloasă faţă de calitate şi răbdarea în a realiza un proces de vinificaţie cât mai lent. Dacă mai adăugăm la toate acestea faptul că pentru obţinerea mustului se foloseşte o cantitate dublă de struguri comparativ cu un vin normal şi riscurile pe care le implică prelungirea în timp a procesului de vinificare, avem toate datele să înţelegem de ce acest vin este considerat unul dintre cele mai complexe vinuri ale Italiei.

Marile vinuri au nevoie de atenţie, iar Giuseppe Quintarelli a arătat că este un perfecţionist cu multă răbdare. Cunoscut sub numele de „Maestro del Veneto”, Giuseppe Quintarelli, în cei 60 de ani de activitate, a reuşit să ducă la nivel de legendă numele cramei sale. După decesul lui Giuseppe Quintarelli, în 2012, cei care au grijă să ducă mai departe moştenirea familiei sunt fiica, Fiorenza, ginerele, Giampaolo şi nepoţii, Francesco şi Lorenzo. Tradiţia, dragostea pentru vin, pasiunea depusă în realizarea unuia dintre cele mai impresionante vinuri ale lumii, au fost pilonii care au stat la baza filosofiei de vinificare a acestei crame.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO