Ţi-ai imaginat vreodată cum arăta teritoriul pe care se află ţara noastră în urmă cu peste 60 de milioane de ani? Te intrebi de ce ţi-ai imagina? Pentru că aici, mai exact în Ţara Haţegului trăiau dinozauri ale căror fosile sunt încă descoperite. Şi dacă vrei să faci exerciţiul imaginaţiei şi mai corect, dar şi ca inspiraţie pentru el, fă o vizită zilele astea la Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa şi la Muzeul Naţional de Geologie şi Paleontologie din Bucureşti. Cele două instituţii împreună cu Dino Parc Râşnov au dezvăluit astăzi, 28 iulie 2016, în premieră, în cadrul unei conferinţe de presă comune, scheletul celui mai mare animal zburător care a existat în lume, pterozaurul Hatzegopteryx thambema.
„Înfricoşătorul zburător din Haţeg”, adică Hatzegopteryx thambema a fost descoperit în 1978 de către profesorul Dan Grigorescu în zona Haţegului. A trăit, acum circa 68 de milioane de ani, la sfârşitul perioadei Cretacice. Numele său este compus din cel al regiunii în care a fost descoperit, şi „pteryx”, grecescul pentru „aripă”. Cu o deschidere a aripilor de circa 12 metri, un craniu de aproximativ 3 metri, nemaiîntâlnit la niciun animal din trecut, cu oase puternice ale membrelor, în pofida capacităţii de a zbura, care implică uşurinţă, Hatzegopteryx thambema este cel mai mare pterozaur descoperit până în prezent.
Exponatul a fost reprodus la scara reală de către Dino Parc Râşnov în colaborare cu cel care a descoperit fosilele Hatzegopteryx-ului pe teritoriul României, profesorul universitar Dan Grigorescu.
Giganticul zburător poate fi admirat în cadrul expoziţiei „Aripi peste timp”, care include şi un pteranodon animatronic, deschisă în perioada 28 iulie – 14 august. În aceeaşi perioadă, un craniu de dinozaur de 3 metri lungime şi un Triceratops pot fi vizitate la Muzeul Naţional de Geologie. După aceste 2 săptămâni, toate exponatele vor ajunge înapoi acasă, la Dino Parc Râşnov, unde vor putea fi admirate de către toţi vizitatorii parcului.
„O pagină din trecutul geologic al lumii poate fi citită acum la Antipa, iar reconstituirea unei faune importante la nivel mondial, descoperită pe teritoriul României, deschide o fereastră către timpul îndepărtat când aceste animale populau ţinutul Haţegului. ‘Aripi peste timp’ are o dublă semnificaţie: pe de o parte ne aduce în prezent trecutul paleontologic al României, iar pe de altă parte ne vorbeşte despre viitor. Despre ce poate să facă un parteneriat între instituţii”, a declarat Dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
„Ne bucură faptul că avem o colaborare temeinică şi constantă cu comunitatea ştiinţifică din România, mai ales atunci când vorbim despre Muzeul Antipa şi Muzeul de Geologie. Cu ajutorul domnului profesor Dan Grigorescu, am reuşit să reproducem, la o scară de 1:1, cel mai important exponat al Dino Parc Râşnov din acest moment. Această expoziţie, realizată în parteneriat, este încă o reconfirmare a caracterului ştiinţific şi educativ al parcului nostru”, a adăugat Adrian Apostu, managerul Dino Parc Râşnov.
„Chiar dacă am avut exponate similare în trecut, cele din acest an sunt de-a dreptul impresionante. Am discutat şi cu domnul Apostu şi am stabilit că Triceratopsul va rămâne pentru o perioada mai lungă de timp în curtea Muzeului de Geologie, ca emblemă a instituţiei noastre”, a afirmat Rodica Tiţă, coordonator ştiinţific al Muzeului de Geologie.
„Ne putem mândri astăzi cu imaginea reconstituită a celui mai mare animal zburător care a trăit vreodată în întreaga lume, pe care l-am descoperit în Ţara Haţegului cu mulţi ani în urmă. Această realizare nu ar putea fi cu adevărat cunoscută fără efortul şi sprijinul Dino Parc Râşnov, al Muzeului Grigore Antipa, al Muzeului de Geologie şi al celorlalte instituţii care s-au implicat cu adevărat de-a lungul timpului şi au susţinut domeniul cercetării în ţara noastră”, a precizat profesorul Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureşti.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
